Ce trebuie să facă românii care sunt născuţi înainte de 1980? Pentru cei care nu știu, indiferent de naționalitate, cei născuți între 1965-1980, se numesc Generația X. În parte, această generație este definită de ratele relativ scăzute ale natalității din acești ani. Eticheta pentru această generație a fost popularizată de o carte din 1991 a lui Douglas Coupland. Cartea, intitulată, „Generation X: Tales for an Accelerated Culture” prezenta tot ceea ce a dus la această denumire și efectele ulterioare. În ultimii ani, au părut tot felul de studii, la nivel mondial. Acestea vorbesc despre ce trebuie să facă cei care sunt născuţi înainte de 1980. Dacă ar fi să extrapolăm, rezultatele se pot aplica și românilor născuți în aceeași perioadă.
Experții atribuie longevitatea sănătoasă unei combinații de gene bune și comportamente bune.
Comportamentele bune joacă un rol mai important decât genele pentru a ajunge până la 80 de ani.
Recomandările ar fi să nu fumați și nu beți alcool. Să faceți exerciții fizice regulate și mâncați sănătos.
Datele arată că depășirea vârstei de 90 de ani, până la 100 de ani sau chiar mai mult, depinde probabil mai mult de gene, spun specialiștii.
Familiile cu un grup de membri cu o longevitate excepțională nu apar din întâmplare, ci, probabil, din cauza unor factori familiali pe care toți îi împărtășesc, se mai arată în studii.
Generația X, sau cei născuți înainte de 1980, conform unui studiu, ar trebui să se gândească mai mult la sănătatea lor.
Recentele studii arată că, dacă ne dorim longevitate, ar trebui să ne gândim serios la ce avem de făcut.
Una din concluziile studiilor arată ce trebuie să facă românii care sunt născuţi înainte de 1980, și nu numai.
Concluzia se referă la mișcare, mai exact la a face cel puțin 10.000 de pași pe zi.
Genul acesta de activități ne-ar ajuta extrem de mult în a trăi mai sănătos. Mișcarea, și în special mersul pe jos, ajută la reducerea cu cel puțin 50% a riscurilor de demență, se mai arată în studii.
Boala Alzheimer a fost descrisă pentru prima dată de psihiatrul și neuropatologul german Alois Alzheimer în 1906. Dar existența ei a fost apoi neglijată timp de multe decenii.
În 1976, Robert Katzman a publicat un editorial prin care atrăgea atenția comunității de cercetători atât asupra prevalenței ridicate a bolii, cât și asupra naturii sale fatale.
Datele din ultimii ani arată că aproximativ 1 din 9 persoane,10,7%, cu vârsta de 65 de ani și peste suferă de boala Alzheimer.
De altfel, procentul de persoane cu demență Alzheimer crește odată cu vârsta.
Riscurile apariției acestei boli, conform studiilor amintite anterior, arată o prevalență și către cei născuți înainte de 1980.
Datele procentuale, de altfel, alarmante, trag un semnal de alarmă, iar medicii și cercetătorii recomandă acestor nativi cât mai multă mișcare.