Între persoanele „pocăite” și cele ortodoxe există anumite diferențe, însă Sfânta Biblie spune că fiecare persoană are religia lui, iar Iisus Hristos este unul singur. Puțini știu ce înseamnă pocăința și ce trebuie să facă o persoană pentru a se pocăi. În materialul de mai jos, vă detaliem amănunțit tot procesul!
Mulți creștini cred că pocăința este, de fapt, „întoarcerea de la păcat”, însă alții cred că pocăința reprezintă acțiunea de părăsire a bisericii tradiționale și împărtășirea crezului unor alte culte religioase, precum biserica protestantă. De cele mai multe ori, termenul de „pocăit” este greşit atribuit persoanelor care aleg să urmeze acest drum. Pe de altă parte, pocăinţa este o stare pe care ar trebui să o experimenteze orice creştin-ortodox.
Termenul de „pocăinţă” provine din cuvântul grecesc „metanoia” şi înseamnă schimbarea modului de gândire, înnoirea minţii.
Sfânta Biblie precizează că pocăința a avut întotdeauna un impact major asupra oamenilor. În urmă cu mai bine de 2.000 de ani, Ioan Botezătorul a fost cel care a anunțat prima dată pocăința în Sfânta Scriptură. Sfântul boteza în pustiu propovăduind botezul pocăinţei întru iertarea păcatelor. Atunci, mulți credincioși ajungeau să se pocăiască, trecând de la ortodoxism la un alt cult religios, precum baptist, evanghelist, penticostal sau adventist. Dar, totuși, ce reprezintă pocăința?
De cele mai multe ori, termenul de pocăinţă se referă la primirea mântuirii, a salvării din păcat, care se capătă doar prin credință din inimă în Domnul Iisus Hristos. Dacă vrei să-ți pui credinţa în Mântuitor, trebuie mai întâi să afli cine este El și ce a făcut mai exact.
În ziua de astăzi, mulți români nu înțeleg pe deplin termenul de pocăit, ci o definesc ca un adept al unei secte religioase. În realitate, pocăința nu reprezintă altceva decât îndepărtarea de păcat sau regretarea unui păcat făcut înaintea lui Dumnezeu.
„Pocăinţa este una din cele şapte taine ale Bisericii Ortodoxe şi se referă în primul rând la recunoaşterea păcatelor săvârşite, părerea de rău pentru acestea şi hotărârea de a nu le mai săvârşi. Practic acest lucru se realizează în Biserică prin taina spovedaniei, când omul merge la biserică pentru a-şi mărturisi păcatele şi pentru a încerca să îşi îndrepte viaţa în adevăratul sens al cuvântului. Ar trebui ca după acest moment al pocăinţei, omul să îşi schimbe viaţa, să devină un om mai apropiat de Dumnezeu, mai împăcat cu sine, cu ceilalţi şi mai înclinat spre a săvârşi binele”, explică un preot.
Creștinismul este religia care are cei mai mulți adepți, însă mulți dintre aceștia aleg să se pocăiască. De obicei, credința în Dumnezeu diferă de la o persoană la alta. Drept urmare, fiecare om este liber să își urmeze propriul drum în viață conform convingerilor proprii.
Așadar, o persoană care devine pocăită nu înseamnă că renunță la ortodoxism sau se convertește la un alt cult religios, ci doar acceptă mântuirea și iubirea nemărginită venită din partea lui Iisus Hristos.
Trecerea la pocăință se realizează în Biserică prin taina spovedaniei, atunci când persoana în cauză merge să-și mărturisească păcatele și încearcă să îşi îndrepte viaţa în adevăratul sens al cuvântului. După procesul de pocăință, omul devine mai apropiat de Dumnezeu, mai împăcat cu sine, cu ceilalţi şi mai înclinat spre a săvârşi binele,
Între pocăiți și creștinii-ortodocși există anumite diferențe. De exemplu, la persoanele pocăite nu se acceptă căsătoria dintre un credincios din altă religie și un „pocăit”. De asemenea, în această religie sunt strict interzise concubinajul și avortul.
Totodată, la pocăiți nu este admis divorțul dintre soți decât în câteva situații excepționale, de exemplu dacă se dovedește adulterul la unul dintre parteneri. În plus, pocăiții se pot recăsători doar cu o altă persoană din aceeași comunitate, în vreme ce creștinii își pot reface viața cu orice persoană.
Diferențe majore sunt și la sfântul botez. Credincioșii își botează copiii la cel mult 40 de zile distanță de la naștere, iar pocăiții își creștinează pruncii mult mai târziu. Mai precis, când copiii înțeleg cu adevărat credința părinților lor și aderă din propria inițiativă la un alt cult religios.
La pocăiți se practică și ungerea cu untdelemn pentru vindecarea miraculoasă a bolilor. În schimb, la creștinii nu se încurajează acest ritual, dar nici nu îl contestă. O altă diferență față de creștini este faptul că la pocăiți există obiceiul de a se spăla pe picioare unul pe altul în timpul rugăciunilor, amintind în acest fel de același gest făcut de Iisus Hristos la Cina Cea de Taină cu cei 12 discipoli ai săi. Adunările între pocăiți au loc în fiecare duminică și nu au voie să lipsească de la acest proces.