Ce semnificație are apa sfințită de Izvorul Tămăduirii. Când și cum se folosește pentru sănătate și binecuvântare

În fiecare an, în prima vineri după Paște, credincioșii ortodocși celebrează Izvorul Tămăduirii, o sărbătoare închinată Maicii Domnului și puterii sale de a aduce vindecare trupească și sufletească. Una dintre cele mai importante tradiții legate de această zi este apa sfințită, cunoscută și sub numele de aghiasma mică.

Simbolul vindecării și al harului divin

Apa sfințită de Izvorul Tămăduirii este considerată binecuvântată și tămăduitoare, având o semnificație profundă pentru credincioși. Ea amintește de un eveniment miraculos petrecut în secolul al V-lea, când Maica Domnului i-a arătat viitorului împărat Leon cel Mare un izvor cu apă vindecătoare lângă Constantinopol, iar de atunci, acest loc a devenit unul de pelerinaj și rugăciune.

Apa sfințită în această zi este crezută a avea puteri deosebite, fiind folosită pentru vindecarea bolilor, alungarea răului și binecuvântarea casei și a familiei.

Doar AȘA nu vei fi dat afara de la locul de muncă! Asta te scapă de schimbările AI

Când se poate suspenda plata pensiei. Situațiile rare care pot lăsa un pensionar fără venituri temporar

Fosta iubită a lui Liviu Dragnea, din nou în vizorul presei! Ce a făcut Irina Tănase...

MM Stoica i-a surprins pe toți: „E cel mai bun din...

Când și cum se folosește apa sfințită de Izvorul Tămăduirii

Credincioșii pot consuma apa sfințită de Izvorul Tămăduirii dimineața, pe nemâncate, însoțind gestul de o rugăciune. De asemenea, ea este păstrată în sticluțe speciale în casele oamenilor, fiind utilizată:

• în caz de boală, pentru întărirea trupului și a sufletului;
• pentru stropirea locuinței, a animalelor sau a grădinii, pentru protecție și rod bun;
• la începutul unor examene, drumuri sau momente importante, ca binecuvântare și ajutor;
• în rugăciuni pentru pace sufletească și liniște în familie.

Preoții obișnuiesc să meargă în această zi cu aghiasma mică pentru a sfinți casele credincioșilor, dar și pentru a oferi celor bolnavi un strop de speranță și credință.

Pentru cei care o folosesc cu credință sinceră, apa sfințită de Izvorul Tămăduirii nu este doar un simbol, ci o prezență a harului divin. Este modul prin care Biserica amintește că, dincolo de medicina omenească, există și o vindecare care vine din credință, rugăciune și încredere în puterea lui Dumnezeu.

Tradiții populare de Izvorul Tămăduirii în diferite zone ale țării

Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii este însoțită, în multe regiuni ale României, de obiceiuri vechi, transmise din generație în generație, toate având în centru apa sfințită și puterea tămăduitoare a Maicii Domnului.

În Maramureș și Bucovina

Credincioșii obișnuiesc să aducă vase de lut sau de sticlă la biserică, în care păstrează apa sfințită tot anul. Aghiasma este folosită mai ales în zilele de post sau în momente de cumpănă. De asemenea, există obiceiul ca mamele să stropească copiii cu această apă, pentru sănătate și spor în toate.

În Muntenia

După slujba de sfințire, preoții merg prin sate și stropesc ogoarele, fântânile și casele oamenilor. Se crede că astfel sunt alungate duhurile rele și că recolta va fi bogată. În unele sate, tinerii stropesc unii pe alții cu apă, ca semn al curățirii și norocului în dragoste.

În Transilvania

Izvorul Tămăduirii este un prilej de pelerinaj la izvoare considerate sfinte. În unele locuri, sătenii urcă la biserici de pe dealuri sau la mănăstiri ridicate lângă izvoare, unde se roagă, aprind lumânări și adună apă pentru a o duce acasă. Se spune că această apă nu se strică niciodată și că poate fi folosită în cazuri de boală sau de teamă.

În Oltenia și sudul Moldovei

Femeile pun în apă sfințită flori de salcie, busuioc sau fire de grâu și stropesc animalele din gospodărie pentru protecție și rod bun. În unele sate, această zi este cunoscută și ca „Sărbătoarea Izvoarelor”, iar oamenii merg să curețe și să împodobească izvoarele din pădure sau de pe marginea satului.