Ce se întâmplă în centrul Pământului, de fapt: ”Descoperim o nouă lume ascunsă”

Oamenii de știință care studiază mecanismele interne ale Pământului au făcut o descoperire imensă.

Din ce e făcut, de fapt, nucleul Pământului

Este vorba despre o nouă lume ascunsă, conform spuselor lui Jessica Irving, seismolog la Universitatea din Bristol.  Un nou studiu publicat în revista Physics of the Earth and Planetary Interiors arată o lume de-a dreptul nouă în interiorul Pământului.

Descoperirea pune la îndoială ani de știință privind nucleul solid al planetei. Până acum, se credea că nucleului Pământului este o sferă de fier și nichel, solidă, cu un diametru de aproximativ 1.220 km.

El se află la aproximativ 5.000 de km sub suprafața externă a Pământului și ar fi responsabil pentru generarea câmpului magnetic al planetei.

Încă din anii ’50, oamenii de știință au fost de acord că nucleul interior al Pământului este solid și înconjurat de un strat de metal lichid.

Noile cercetători publicate la Universitatea din Hawai arată alte date. Se pare că proprietățile nucleului solid ar putea fi diferite.

De fapt, nucleul pare a fi un amestec de materiale moi, solid și lichide care se întinde de-a lungul celor 1.220 km ai nucleului.

Oamenii de știință au studiat compoziția nucleului prin analiza undelor seismice.

„Iluminată de cutremurele din crustă și din mantaua superioară și analizată de aparatura seismică de la suprafața Pământului, seismologia oferă singura modalitate directă de a investiga nucleul interior și procesele sale”, a spus Dr. Butler.

Când unele seismice se resimt prin straturile planetei, viteza lor se modifică și se pot afla date despre compoziția minerală, densitate și temperaturi.

Ce au descoperit cercetătorii

Aceste date au fost colectate urmărind cutremure de la capetele direct opuse față de locul în care au fost detectate.

„În contrast puternic cu aliajele de fier omogene și moi considerate în toate modelele Pământului ale nucleului intern din anii ’70 încoace, modelele noastre sugerează că există regiuni adiacente de aliaje de fier dure, moi și lichide sau moi în cei peste 1.220 km ai nucleului. 

Acest lucru ridică întrebări în legătură cu compoziția, istoria termică și evoluția Pământului”, a spus Dr. Butler.

„Cunoașterea acestei condiții limită din seismologie ar putea permite modele mai bune, predictive ale câmpului geomagnetic care protejează și protejează viața pe planeta noastră”, a mai adăugat profesorul.