Conform unui nou studiu, vegetarienii care fumează și consumă alcool sunt mai sănătoși decât consumatorii de carne, anunță Daily Mail.
Astfel, cercetătorii de la Universitatea din Glasgow au constatat că vegetarienii prezintă niveluri mai sănătoase de biomarkeri decât cei care consumă carne. Acest lucru este valabil în cazul adulților de orice vârstă, greutate și nu este afectat de factori precum fumatul ori consumul de alcool.
Cercetătorii au descoperit astfel că biomarkerii ajută la evitarea efectelor negative asociate fumatului și consumului de alcool, indiferent de vârstă ori de greutate la adulți. Chiar și așa, nu există dovezi clare în ce privește beneficiile metabolice asociate cu vegetarianism.
Prin urmare, experții au realizat un studiu transversal și au analizat datele de la peste 175.000 de participanți sănătoși, cu vârste cuprinse între 37 și 73 de ani, care nu au raportat modificări majore în ce privește dieta, în ultimii cinci ani.
Astfel, circa 4.111 de participanți s-au identificat ca fiind vegetarieni, în timp ce 166.516 au raportat că sunt consumatori de carne.
Cercetătorii au examinat asocierea dietei cu 19 biomarkeri din sânge și urină, care sunt asociați cu diabetul, bolile cardiovasculare, cancerul, sănătatea ficatului, oaselor și articulațiilor, dar și a funcției renale.
Însă chiar și după ce a luat în considerare factori precum vârsta, sexul, educația, etnia, obezitatea, fumatul și consumul de alcool, analiza a constatat că, în comparație cu consumatorii de carne, vegetarienii au avut niveluri semnificativ mai scăzute pentru 13 biomarkeri asociați cu afecțiuni cardiovasculare, renale ori metabolice.
Vegetarianismul se referă la practica unei diete care exclude toate produsele animale, cum ar fi mezelurile, peștele, stridiile, crustaceele și alte produse obținute prin măcel. Există mai multe variante de dietă, unele includ ouăle și/sau alte produse obținute de la animale, cum ar fi lactatele, icrele și mierea, în timp ce veganismul exclude tot ce ține de produse animale. Astfel, un termen ar fi regim pe bază de plante.
Mulți vegetarieni însă consumă produse lactate, iar mulți mănâncă ouă. Lacto-vegetarianismul include produsele lactate, însă exclude ouăle, ovo-vegetarianismul include ouăle, însă exclude lactatele, iar lacto-ovo vegetarianismul le cuprinde pe amândouă. Iar apivegetarianismul include mierea.
Mai este și semi-vegetarianismul, care se constituie dintr-o dietă ce are la bază mâncărurile vegetariene, însă poate include pește ori câteodată mezeluri, dar și lactate sau ouă. Însă societatea vegetariană, cea care a inițiat popularitatea folosirii termenului „vegetarian” din anul 1847, condamnă asocierea semi-vegetarianismului ca vegetarianism valid, considerând faptul că a consuma pește nu înseamnă a fi vegetarian.