Guvernul ia în calcul o altă variantă pentru terapia pentru COVID-19. Ce se întâmplă cu anticorpii monoclonali și cum doresc autoritățile să fie folosiți? Iată mai multe detalii! Mulți dintre specialiști sprijină acest demers.
România se află printre cele 18 state care au semnat prin intermediul Comisiei Europene un contract de achiziție pentru un tratament cu anticorpi monoclonali. Acesta a fost solicitat în repetate rânduri în tot acest timp de către medici, inclusiv de cei de la Spitalul Matei Balș.
Utilizarea anticorpilor monoclonali este în curs de reizuire de către Agenția Europeană a Medicamentului. Anticorpii aceștia sunt proteine concepute în laborator care imită capacitatea sistemului imunitar de a combate virusul.
De asemenea, fuzionează cu proteina Spike și blochează în acest fel atașarea virusului la celulele umane. Profesorul universitar doctor Carmen Dorobăț declara în cadrul unei intervenții la Antena 3, pe data de 20 septembrie a.c, faptul că anticorpii monoclonali sunt medicamente excelente în vederea tratării coronavirusului.
„Injectăm direct anticorpii, blocăm receptorul și în acest fel dinamica virală este aproape de zero, este mult diminuată. Ca urmare, nu văd cum un medic poate și nu vrea, sau poate să pună o problemă financiară când este cazul de mai multe vieți.
Anticorpii monoclonali în primul rând, iar pentru forme de pre terapie intensivă, Remdesivirul își are rolul lui, iar pentru Favipiravir și Arbidol, formele ușoare și medii, pentru a nu ajunge în spital. Am avut rezultate foarte bune (n.r. cu Favipiravir și Arbidol).”
De asemenea, și doctorul Laura Zafirin, medic primar ATI la Spitalul Colentina a susținut folosirea anticorpilor monoclonali pentru tratarea COVID-19.
„Favipiravir, ca și anticorpii monoclonali, este extrem de eficient administrat în primele trei zile, de preferință chiar în momentul în care iese PCR pozitiv. Cu cât este administrat mai devreme cu atât eficacitatea este mult mai mare. Desigur, anticorpi monoclonali ar fi ideal să-i avem.”
S-a redus semnificativ:
-riscul de deces
-durata spitalizării la o medie de patru zile
-probabilitatea de a avea nevoie de un ventilator
Martin Landray, cercetător principal, a spus: „Administrând pacienților această combinație de doi anticorpi printr-o perfuzie intravenoasă, de fapt, le reducem riscurile de a muri cu o cincime.”
Tratamentul cu anticorpi utilizat în procesul de recuperare conține doze mari din doi anticorpi specifici care sunt realizați în laborator. Peter Horby a declarat că: „Este minunat să aflăm că există un răspuns în cazurile cele mai grave”.