Moșii de Iarnă, cunoscuți și ca Sâmbăta Morților, sunt sărbătoriţi anul acesta pe 22 februarie şi reprezintă o sărbătoare importantă în calendarul creștin-ortodox, dedicată pomenirii celor adormiți. Această zi este marcată prin diverse tradiții și obiceiuri, printre care se numără și împărțirea de pomeni în memoria celor trecuți în neființă.
Sâmbăta Morţilor pică pe 22 februarie anul acesta, motiv pentru care creştinii se întreabă ce se împarte de Moșii de Iarnă. Ei, bine, în primul rând colivă, un preparat tradițional realizat din grâu fiert, amestecat cu miere sau zahăr, nucă și arome, simbolizând învierea și viața veșnică.
Colacii sunt şi ei nelipsiţi de la biserică. Aceste pâini rotunde care reprezintă continuitatea vieții și comuniunea dintre cei vii și cei adormiți. Piftie sau răciturile sunt şi ele pe lista. În unele zone, Moșii de Iarnă sunt numiți și „Moșii de piftii”, deoarece se obișnuiește să se împartă piftie de porc sau de curcan. Aceasta este ultima ocazie înainte de Postul Paștelui când se consumă astfel de preparate.
Un alt preparat tradițional oferit de pomană sunt sarmalele. Vasele cu mâncare gătită se pregătesc şi ele pentru Sâmbăta Morţilor. Gospodinele gătesc diverse feluri de mâncare, precum pilaf, fasole sau alte bucate, pe care le oferă în vase frumoase, împreună cu tacâmuri.
Plăcinte și produse lactate: În unele regiuni, se împart plăcinte cu brânză sau alte produse lactate. Fructe și dulciuri: Mere, prăjituri sau alte fructe și dulciuri sunt, de asemenea, oferite în amintirea celor răposați. Vin și lumânări: Se aduc la biserică sticle cu vin și lumânări, care sunt sfințite și apoi împărțite.
Aceste obiceiuri variază în funcție de regiune, însă esența lor rămâne aceeași: cinstirea memoriei celor adormiți prin acte de generozitate și comuniune spirituală.
Citeşte şi Când pică Moşii de iarnă în 2025? Tot ce trebuie să ştie creştinii despre Sâmbăta Morţilor
Moșii de Iarnă, sărbătoare dedicată pomenirii celor adormiți, sunt marcaţi de tradiții și obiceiuri menite să cinstească memoria strămoșilor și să întărească legătura dintre cei vii și cei trecuți în neființă. Credincioșii pregătesc colivă, colaci, vin și diverse mâncăruri, pe care le aduc la biserică pentru a fi sfințite și apoi împărțite în memoria celor răposați.
După slujba religioasă, familiile merg la mormintele celor dragi, unde aprind lumânări și tămâiază, simbolizând lumina și rugăciunea pentru sufletele celor adormiți.
Obiceiurile pot varia în funcție de zonă. De exemplu, în Banat, femeile tămâiază mormintele înainte de a merge la biserică, iar în Bucovina, pachetele pentru pomană conțin plăcinte cu brânză, care sunt împărțite familiilor nevoiașe. Se obișnuiește să se evite anumite activități casnice, precum spălatul rufelor sau cusutul, pentru a respecta memoria celor trecuți în neființă.