În acest an, românii au sărbătorit Învierea Domnului pe data de 5 mai. Tradițiile de sărbătorile pascale sunt respectate de foarte mulţi oameni, dar puțini știu ce se face în a treia zi de Paște pentru noroc și sănătate. Obiceiurile care trebuie respectate pe data de 7 mai!
A treia zi de Paşte este denumită și Marţea Albă din Săptămâna Luminată. În această zi, creștinii respectă o sumedenie de superstiții pentru a le merge bine în perioada următoare. Conform obiceiurilor ortodoxe, pe 7 mai nu se lucrează pământul, nu se spală rufe și nici nu se calcă. În plus, gospodinele dau de pomană pasca și vinul roșu care au rămas de la masa de Paște. Tot în a treia zi de Paște, ouăle roșii se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.
Se spune că de Învierea Domnului Iisus Hristos se deschid porțile raiului pentru sufletele păcătoșilor din Iad. De asemenea, ușile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii, iar cei care mor în aceste zile scapă de Judecata de Apoi. În Săptămâna Luminată, toate slujbele de la biserică se țin cu Ușile Împărătești larg deschise, iar credincioșii pot privi spre altar. Această ușă simbolizează ușa deschisă de la Mormântul Mântuitorului.
Prima zi din Săptămâna Luminată este Lunea Albă, care mai este denumită și „A doua zi de Paște”. Apoi urmează a treia de Paște, Marțea Albă, care este marcată în calendarul creștin ortodox cu cruce roșie.
Marțea Albă sau A treia zi de Paște pică anul acesta pe data de 7 mai 2024 și este o zi extrem de importantă pentru toți credincioșii. Românii respectă o mulțime de tradiții și obiceiuri în Marțea Albă din Săptămâna Luminată. A treia zi de Paște este marcată în calendarul creștin ortodox cu cruce roșie, astfel că treburile gospodărești sunt strict interzise în această zi.
Pe de altă parte, se spune că e bine să se dea de pomană pentru a cinsti memoria celor care au trecut în neființă. În multe zone rurale din țară, femeile dau de pomană pasca rămasă de la Paște și vin roșu. Tot în treia zi de Paște este bine să se întoarcă vizitele făcute în Duminica Învierii.
Tot pe 7 mai, copiii duc ouă roșii, sare și colaci sub un pom înflorit și apoi se înfruptă din ele, pentru a fi sănătoși tot restul anului. O tradiție veche spune că, în Marțea Luminată, este bine să se îngroape firimiturile rămase de la masa de Paște.
Resturile de cozonac, pască sau pâine nu trebuie să fie aruncate la gunoi, ci trebuie să fie păstrate și îngropate în același loc. Dacă respectați acest obicei, în acel loc va răsări o plantă care aducă bunăstare și noroc casei.
Vezi și: Regula de care să ţii cont când ciocneşti ouăle de Paşte. Ai parte de noroc dacă procedezi aşa
Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ, adică pâinea uscată de împărtăşanie, sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Aceasta va servi drept bolnavilor pentru a fi împărtăși pe tot parcursul anului.
Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.
Vezi și: Tradiţii şi obiceiuri în Marţea Albă. Ce nu ai voie să faci în a treia zi de Paşte