Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, prăznuită în vinerea din Săptămâna Luminată, are o încărcătură spirituală profundă și este un moment important nu doar pentru rugăciuni de sănătate și binecuvântare, ci și pentru pomenirea celor adormiți. În multe regiuni ale României, credincioșii merg la cimitir în această zi pentru a cinsti memoria celor dragi plecați din această lume și pentru a duce daruri cu semnificație aparte.
Coliva este esențială la orice parastas. Ea simbolizează trupul celui adormit, dar și credința în Înviere, fiind făcută din grâu – simbol al vieții veșnice. Se duce la biserică sau la mormânt, împreună cu o lumânare aprinsă. De asemenea, se pregătesc pachete care conțin mâncăruri de post sau de dulce, în funcție de ziua în care cade sărbătoarea (în Săptămâna Luminată este dezlegare la toate). Aceste pachete se împart în amintirea celor adormiți. În ele se pune:
Fiind vorba de „Izvorul Tămăduirii”, apa joacă un rol central. Se sfințește agheasma la biserică, apoi se stropește mormântul cu ea, ca semn de binecuvântare și curățire. Lumânările aprinse simbolizează lumina lui Hristos, iar tămâia semnifică rugăciunea înălțată către Cer. Se aprind la mormânt și în timpul pomenirii.
Florile, de preferat albe sau roșii, se duc și se așază pe mormânt, ca semn de dragoste și respect față de cei trecuți la cele veșnice.
Alte obiceiuri și tradiții legate de cimitir în această zi:
Această zi este văzută nu doar ca o ocazie de a cere tămăduire trupească, ci și vindecare sufletească – pentru cei vii și pentru cei adormiți. Prin prezența la cimitir și prin rugăciune, se întărește legătura spirituală dintre lumea de aici și cea de dincolo, iar cei răposați primesc odihnă, iar cei vii – alinare.
Aşadar, Izvorul Tămăduirii este un moment de rugăciune și comuniune, în care este bine să ducem la cimitir colivă, pachete cu mâncare, agheasmă, lumânări și flori. Gesturile acestea, însoțite de credință și iubire, aduc pace, binecuvântare și sănătate atât celor vii, cât și sufletelor celor adormiți.