Ce sancțiuni dure primește Rusia după invadarea Ucrainei: a fost exclusă din Consiliul Europei
Europa sancționează Rusia din cauza crizei din Ucraina. Uniunea Europeană, acționând în tandem cu Statele Unite și Marea Britanie, speră să frâneze Moscova prin păstrarea unor sancțiuni mai mari pentru viitorul apropiat. Cu toate astea, măsurile anunțate nu se ridică la nivelul opțiunilor disponibile, iar analiștii avertizează că nu vor avea un impact prea mare. Parte din sancțiuni au fost deja anunțate de șefa CE, Ursula Von der Leyen, la finalul ședinței de astăzi de la Bruxelles.
Von der Leyen avertizează Rusia cu privire la sancțiunile asupra gazoductului
Update 25 februarie, ora 20:56: Vineri după amiază, după o serie de bombardamente ale Rusiei în zone din Ucraina, Consiliul Europei a sancționat țara. Aceștia au decis suspendarea apartenenţei Rusiei la structuri ale organizaţiei.
„În conformitate cu Statutul Consiliului Europei, Comitetul de Miniştri a decis, astăzi, suspendarea Federaţiei Ruse din drepturile de reprezentare în Comitetul de Miniştri şi în Adunarea Parlamentară, cu efect imediat, ca urmare a atacului armat comis de Federaţia Rusă asupra Ucrainei.
Decizia adoptată, astăzi, înseamnă că Rusia rămâne membră a Consiliului Europei şi parte în convenţiile relevante ale Consiliului Europei, inclusiv în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”, anunţă organizaţia, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu.
Judecătorul rus de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) rămâne membru al instanței.
„Judecătorul ales la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din partea Federaţiei Ruse rămâne, de asemenea, membru al instanţei, iar sesizările împotriva Federaţiei Ruse vor continua să fie examinate şi vor fi decizii ale instanţei. Suspendarea nu este o măsură finală, ci temporară, lăsând deschise canale de comunicare”, precizează CoE.
Știrea inițială:
Germania a înghețat marți aprobările pentru gazoductul, care a fost construit, dar nu a fost încă pus în funcțiune, pe fondul îngrijorărilor că ar putea permite Moscovei să armeze aprovizionarea cu energie a Europei.
Nord Stream 2, controversatul gazoduct rusesc către Germania, va face parte din pachetul de sancțiuni cu care se va confrunta Kremlinul în cazul în care Ucraina va fi invadată, a declarat Ursula von der Leyen.
În comentarii care par să meargă mai departe de orice angajament luat de cancelarul german, Olaf Scholz, președintele Comisiei Europene a încercat să elimine orice îndoială cu privire la viitorul gazoductului.
„Nord Stream 2 nu poate fi exclus de pe lista de sancțiuni, asta este foarte clar. Viitorul gazoductului, care nu a primit încă aprobarea autorităților de reglementare de la Berlin sau Bruxelles, va depinde de comportamentul Rusiei.”, a declarat Von der Leyen într-un interviu preluat de Reuters.
„Pachetul de sancțiuni variază extrem de mult”
Angajamentul lui Von der Leyen oferă claritate asupra unei chestiuni în legătură cu care Scholz a rămas vag, declarând doar că toate opțiunile sunt pe masă. Cancelarul a fost aspru criticat pe plan intern pentru această poziție.
În ultimele zile, guvernul ucrainean a solicitat o mai mare transparență în ceea ce privește gama potențială de sancțiuni UE cu care se confruntă Kremlinul.
„Puneți-o la dispoziția rușilor, a tuturor, pentru ca rușii să vadă ce îi așteaptă”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba. Von der Leyen a răspuns la acest apel făcând lumină asupra pachetului, dar și că lista de sancțiuni este „robustă și cuprinzătoare”:
„Pachetul de sancțiuni variază de la închiderea accesului la capitalul străin până la controlul exporturilor de bunuri critice. La controlul unor componente de înaltă tehnologie pe care Rusia nu le poate înlocui pur și simplu.
De exemplu în domeniul inteligenței artificiale și al armamentului, al computerelor cuantice, al laserelor și al spațiului Persoanele apropiate de [președintele rus Vladimir] Putin și oligarhii ar putea fi, desigur, lovite în mod sensibil.”, a mai declarat șefa CE, Ursula Von der Leyen.
Aliații G7 se reunesc după ce Rusia a invadat Ucraina
Președintele american Joe Biden s-a întâlnit joi dimineață cu omologii săi din Grupul celor șapte aliați pentru a trasa măsuri mai severe împotriva Rusiei, după ce președintele Vladimir Putin a lansat ceea ce Biden a numit „un război premeditat” împotriva Ucrainei. Biden, care a discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski miercuri târziu, și-a convocat Consiliul de Securitate Națională mai devreme joi pentru a discuta ultimele evoluții din Ucraina, potrivit unui oficial de la Casa Albă.
Biden și colegii săi din G7 se străduiesc să răspundă la cel mai rău scenariu, prin impunerea unor sancțiuni dure Rusiei, care ar putea duce la creșterea prețurilor la benzină în Occident. Reuniunea virtuală dintre Statele Unite și aliații lor s-a încheiat la ora 10:27 (ora locală), a precizat oficialul de la Casa Albă.
Biden s-a întâlnit cu cancelarul german Olaf Scholz, premierul canadian Justin Trudeau, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi, premierul japonez Fumio Kishida, premierul britanic Boris Johnson, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Charles Michel și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
Grupul a analizat modalitățile de a răspunde la ceea ce Biden a numit, într-o declarație făcută miercuri târziu, „un atac neprovocat și nejustificat al forțelor militare ruse” asupra Ucrainei. Mesajul a venit la scurt timp după ce Putin a declarat la televiziunea de stat rusă că a autorizat o operațiune militară în estul Ucrainei și s-au auzit explozii în capitala ucraineană Kiev și în orașul separatist Donetsk din estul Ucrainei.
G7 este format din Statele Unite, Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Canada și Japonia.
Se solicită sancțiuni și mai dure
Biden, care a orchestrat săptămâna aceasta o primă rundă de sancțiuni occidentale împotriva oligarhilor, instituțiilor financiare și exporturilor rusești, se află sub presiunea colegilor democrați și republicani din Congres pentru a lua măsuri și mai dure împotriva Moscovei. Președintele Comisiei pentru Informații din Camera Reprezentanților, Adam Schiff, un coleg democrat, a declarat miercuri la CNN că acțiunile occidentale sunt urmărite îndeaproape de China, cu gândul dacă ar putea invada cu succes Taiwanul.
Schiff a declarat că Statele Unite și aliații săi ar trebui să pună în aplicare cele mai severe sancțiuni cât mai curând posibil, inclusiv încetarea permanentă a conductei Nord Stream 2 care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică.
Citește și: Cozi de sute de metri în vama din Republica Moldova. Ucrainenii fug de atacul lui Putin
Washingtonul a intensificat presiunea asupra lui Putin
Senatorul republican Rob Portman a cerut, într-o declarație după atacurile rusești, sancțiuni dure, controale rigide ale exporturilor și măsuri de creștere a sprijinului militar pentru Ucraina și alți aliați, inclusiv Polonia, România și țările baltice.
Înalți oficiali americani erau programați anterior să informeze telefonic toți membrii Congresului în cursul zilei de joi. Moscova va plăti un preț și mai mare dacă își va continua agresiunea, au avertizat săptămâna aceasta oficialii americani.
Miercuri, Washingtonul a intensificat presiunea asupra lui Putin prin impunerea de sancțiuni asupra firmei care construiește gazoductul Nord Stream 2, în valoare de 11 miliarde de dolari, și asupra directorilor săi corporativi, o măsură la care Biden a renunțat de luni de zile.
Premierul britanic Boris Johnson a promis joi un pachet masiv de sancțiuni economice. Următorii pași vor include probabil sancțiuni împotriva altor bănci rusești, inclusiv Sberbank și VTB, măsuri pentru a interzice instituțiilor financiare americane să proceseze tranzacții pentru marile bănci rusești și controale la exportul de bunuri fabricate în SUA și în străinătate, de la electronice comerciale și computere la semiconductori și piese de avion.