Ce salarii au, de fapt, angajații din primării, ministere, consilii județene și DSP-uri

Odată cu intrarea în 2021, Guvernul condus de Florin Cîțu lua o decizie radicală. Decizia, care a nemulțumit multă lume, a fost aceea de înghețare a salariilor bugetare. Indiferent de ce angajați ar fi vorba, decizia afectează tot sectorul bugetar. La nivel național deja s-au anunțat proteste, iar reacțiile sunt dure la adresa guvernului.

Înghețarea salariilor bugetare, prima măsură în 2021

În plină criză economică, datorată pandemiei COVID-19, încă de la jumătatea anului trecut s-a pus problema înghețării salariilor bugetare, pe fondul lipsei banilor de la bugetul de stat, și pe fondul îndatoririi României excesive.

Dacă atunci, la nivel guvernamental era doar o discuție, odată cu venirea guvernului Cîțu a devenit realitate. A fost prima măsură radicală anunțată de noul premier Cîțu, fapt ce a generat deja nemulțumiri în mai multe sectoare.

S-a aflat care este cauza morții lui Gabriel Cotabiță! S-a confruntat cu...

Avocatul Adrian Cuculis lămurește misterul averii lui Silviu Prigoană. Cât o să le revină copiilor Adrianei Bahmuțeanu și ce drepturi are jurnalista

Ce spunea soția lui Cotabiță despre artist. Nu era fan înrăit, dar i-a dat un mesaj ca să...

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Actuala criză financiară, apărută în principal din cauza exceselor de cheltuieli bugetare și a practicilor bancare imprudente, a favorizat posibilitatea deprecierii valutare ca soluție pentru redresarea economică a României.

Efectul s-a regăsit asupra ratei de schimb, dar și în economia curentă, pe tot parcursul anului 2020, dar se va vedea și în 2021. Deși se dorea o mărire a salariilor bugetare, premierul a anunțat o singură majorare. Aceasta se referă la venitul minim brut, cu o creștere la 2.300 de lei.

Momentul ianuarie 2021 a adus măsura radicală de a îngheța majoritatea salariilor bugetare. Cu toate astea, angajații din ministere, consilii județene și DSP-uri, încasează sume extrem de mari, și întrebarea firească este de unde bani pentru plata acestor salarii?

Salarii mari în sistemul bugetar, chiar și în timp de criză

Deși banii sunt puțini, spre deloc, Guvernul plătește și anul acesta sume extrem de mari pentru angajații din sistemul bugetar. Dacă mai punem la socoteală pensiile sociale, dar și cele speciale, vom vedea că sumele sunt exorbitante, în contextul actualei crize economice.

La nivel ministerial, să luăm de exemplu un consilier din Ministerul Culturii. Acesta, lunar, are un salariu bugetar care pleacă de la aproximativ 3.896 de lei pe lună, brut. Salariul unui astfel de angajat bugetar poate ajunge până la 6.895 de lei brut, salariul unui consilier superior.

Dacă ne uităm cât va câștiga actualul Ministru al Culturii, aflăm că acesta, lunar brut, ajunge la un salariu de  21.840 de lei, în timp ce un Secretar de stat va încasa 16.640 de lei, brut. Nu credem că mai este necesar un calcul asupra sumelor finale, plătite doar la Ministerul Culturii.

Rata salariilor bugetare la primări și consilii județene

Mergem în primării unde aflăm că un inspector debutant, de exemplu, ajunge să încaseze lunar, brut, aproximativ 3.878 de lei. Poate ajunge să încaseze 4.829 de lei, brut, în funcție de gradațiile ulterioare pe care aceste le-ar avea.

În cadrul primăriilor, în afară de edil, salariile cele mai mari, brute, lunar, le au experții auditori. Aceștia ajung să câștige lunar aproximativ între  7.211 lei și 9.599 de lei. Există asemenea cazuri la nivelul Primăriei Sector 3 București, conform grilei de salarizare.

La nivelul Consiliilor județene, vă putem spune că un președinte de Consiliu poate ajunge lunar la suma de 18.000 de lei, brut, lunar. La acest salariu se mai adaugă un spor de 25% ca indemnizație pentru proiectele pe fonduri europene. Astfel că, un președinte de CJ va încasa, în total, suma de 4.500 de lei lunar brut.

CNAS și DSP cu salarii record

La CNAS și DPS sumele sunt la fel de mari, dacă ne uităm la grilele de salarizare a angajaților. De exemplu, directorii CNAS câștigă lunar aproximativ 13.723 de lei. Conform grilei, la salariul de bază se mai adaugă 2.058 de lei, reprezentând sporul pentru condiții vătămătoare de muncă.

În afară de asta mai primește și 1.450 de lei, voucherele anuale de vacanță și 4.160 de lei, indemnizația de hrană. Rezultatul, 21.391 lei, bani pe care-i încasează fiecare director CNAS. Mergând mai sus, în lanțul trofic, aflăm că președintele CNAS câștigă lunar 16.640 de lei brut. La această sumă adăugâm sporul de 1.225 de lei pe an, voucherele de vacanță, precum și indemnizația de hrană.

Cam aceeași situație și la DSP, unde un director încasează lunar, brut, 9.980 de lei, adăugândnu-se un spor de 1.497 de lei și alți 347 de lei ca spor de hrană. Sumele pentru angajații următori din cadrul DSP-urilor variază între 5.848 de lei și 15.565 de lei lunar, pentru medicii primari angajați ai DSP.

Concluzia

Dacă ar fi să calculăm sumele salariilor bugetare pe care statul este obligat prin lege să le plătească, am constata că rezultatul este unul fabulos. Pe lângă aceste sume mai adăugăm și sumele plătite pentru pensiile speciale și cele sociale, concluzia fiind una impresionantă.

Rămâne de văzut cât va mai putea susține actualul guvern aceste cheltuieli, în condițiile în care au anunțat pierderi mari la nivelul bugetului centralizat.