Iosif Stalin a inspirat teroare printre milioane de oameni. Sentimentele au fost împărtășite și de unii lideri ai României din primii ani de comunism. Mărturiile vremurilor arată faptul că el era slujit de majoritatea șefilor de stat. Care sunt lucrurile mai puțin știute despre modul în care era perceput Stalin în România? Autoritățile comuniste au făcut o schimbare incredibilă doar pentru acesta. Cum și-au arătat respectul și frica față de el?
Iosif Stalin a fost unul dintre cei mai de temuți oameni de pe planetă, iar acest lucru era cunoscut de toți liderii. Acesta a condus Uniunea Sovietică timp de peste trei decenii și a rămas în istorie drept unul din cei mai mari tirani care au existat vreodată.
Sunt totuși lucruri mai puțin știute despre interacțiunea sa cu liderii României și despre cum era el perceput în țara noastră. Autoritățile comuniste din acele vremuri au decis schimbarea numelui unei regiuni din România doar pentru a-și arăta aprecierea pentru el. Municipiul Brașov a purtat numele orașul Stalin timp de un deceniu.
„Decret pentru schimbarea numelui oraşului Braşov în acela de Oraşul Stalin. Articol unic. Cu începere de la data publicării prezentului Decret, oraşul Braşov va purta numele de oraşul Stalin, în cinstea marelui geniu al omenirii muncitoare, conducătorul poporului sovietic, eliberatorul şi prietenul iubit al poporului nostru, Iosif Vissarionovici Stalin. Dat în Bucureşti la 22 August 1950”, a fost decretul din 1950 semnat de C. I. Parhon şi Marin Florea Ionescu.
O altă poveste este despre întâlnirea lui Petru Groza cu liderul sovietic. Românul a fost unul din cei mai puternici demnitari din istoria secolului XX, iar deși nu a fost membru al Partidului Comunist Român, deținea cea mai importantă funcție în primul guvern comunist al României, instaurat în anul 1945.
Pașii săi uriași în sfera politică s-au datorat și abordării pe care a avut-o față de Stalin. Petru Groza l-ar fi determinat pe liderul URSS să îl accepte la conducerea guvernului printr-un gest. Mai exact, acesta a căzut în genunchi, i-a sărutat picioarele și a continuat cu o serie de vorbe uriașe care știau că îi vor încânta urechile liderului sovietic.
„M-am apropiat de el. Acesta stătea pe un soi de cotineaţă, ceva mai înaltă ca podeaua. M-am aruncat în genunchi, i-am sărutat picioarele şi i-am spus: În sfârşit mi-am atins idealul de mic copil. Ziua asta va fi cea mai frumoasă zi din viaţa mea.
Stalin, vădit impresionat, m-a luat de braţ, m-a ridicat, m-a îmbrăţişat. Îi făcuse o impresie deosebită circul meu şi pe urmă l-am câştigat. Eram un teatralist fără pereche”, ar fi mărturisit Petru Groza. (Sursa: volumul „Corneliu Coposu – Dialoguri cu Vartan Arachelian”)