Ce recomandări primeau românii acum 100 de ani, în timpul epidemiilor de gripă. Îți sună cunoscut?

Ce recomandări primeau românii acum 100 de ani, în timpul epidemiilor de gripă. Îți sună cunoscut?
Gripa spaniolă, o lecție din istorie la 100 de ani după 1918

În urmă cu aproximativ 100 de ani Europa a trăit unul din cele mai cumplite momente. În Europa, în 1918, ”Gripa spaniolă” s-a răspândit prin Spania, Franța, Marea Britanie și Italia, provocând ravagii în operațiunile militare din timpul primului război mondial. Pandemia de gripă din 1918 a ucis peste 50 de milioane de oameni din întreaga lume. În plus, consecințele sale socio-economice au fost uriașe.

”Gripa spaniolă” devasta Europa

În acel an 1918, nu exista internet, nu existau metodele de comunicare de astăzi. Poate nici lumea nu era atât de înrăită. Acel moment, cunoscut în istoria omenirii, ca ”Gripa spaniolă”, avea să devină unul din cele mai negre momente din istoria continentului eruopean.

Bilanțul decedaților, de peste 50 de milioane de suflete, avea să pună o pată neagră pe istoria omenirii. Ca în toată Europa, și în România, în cele din urmă, avea să ajungă flagelul. Atunci, înc acei ani, singura formă de comunicare către populație, erau publicațiile vremii.

România anului 1918, la fel ca în 2021

Cea mai expusă zonă a României la flageul de ”Gripa spaniolă”, era Transilvania, fiind mai aproape de țările europene afecate de Pandemie. Publicațiile transilvănene din acele vremuri, exact ca și autoritățile de astăzi, scriau mesaje către români.

În paginile publicației patronate de  Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA, se recomanda statul acasă, în izolare, spălatul frecevent și curățenia.

”Se pune acum întrebarea, cari ar fi măsurile de apărare în contra acestei molime primejdioase? Înainte de toate ne vom feri de a veni în atingere cu aceia despre cari știm că sunt atinși de această boală. În timp de epidemie, vom ședea frumușel acasă. Vom ținea în jurul nostru cea mai mare curățenie.

Nu vom intra nici în cârciumă. Nici la șezătoare și nici într-alt loc, unde se adună lume multă și de tot felul. Vom aierisi des odăile în cari locuim. Ne vom spăla mânile de mai multe ori pe zi. […] Ne vom feri de răceli, iar când suntem siliți, totuși, să stăm între oameni mai mulți, cari vorbesc, tușesc și strănută, ne vom păzi și vom ținea o batistă curată înaintea gurei și a nasului”, scria dr. Iosif Stoichiția.

O altă publicație transilvăneană, Ziarul ”Alba Iulia” menționa că în ajunul Crăciunului 1918:

”Gripa spaniolă își continuă răspândirea în sate și orașe. La Pesta, într-o zi, 413 s-au îmbolnăvit și 54 au murit ”.

”Gripa spaniolă”, o lecție din istorie

La 4 martie 1918, Albert Gitchel, bucătar la Camp Fuston din Kansas, a fost afectat de tuse, febră și dureri de cap. Albert Gitchel, a fost unul dintre primele cazuri stabilite în istoria de așa-numita  ”Gripa spaniolă”. În termen de trei săptămâni, 1100 de soldați fuseseră spitalizați și alți mii au fost afectați.

În Europa, boala s-a răspândit prin Franța, Marea Britanie, Italia și Spania, provocând ravagii în operațiunile militare din Primul Război Mondial. Trei sferturi din trupele franceze și mai mult de jumătate din trupele britanice s-au îmbolnăvit în primăvara anului 1918.

Al doilea val a omorât cei mai mulți oameni

În august, a urmat un al doilea val mortal al pandemiei de ”Gripa spaniolă”. Acest lucru a fost probabil cauzat de o tulpină mutată a virusului. Tulpina a fost ulterior transportată din orașul port Plymouth din sud-vestul Angliei către Freetown în Sierra Leone și Boston în Statele Unite.

Acest al doilea val a durat aproape șase săptămâni, răspândindu-se din America de Nord în America Centrală și de Sud, din Freetown în Africa de Vest și Africa de Sud în septembrie și ajungând în Cornul Africii în noiembrie.

Până la sfârșitul lunii septembrie, gripa s-a răspândit în aproape toată Europa, inclusiv Polonia și Rusia. Din Rusia epidemia s-a răspândit în toată Asia de Nord. La New York, epidemia a fost declarată încheiată la 5 noiembrie.

În Europa a persistat, din cauza deficitului de hrană și combustibil cauzat de război. Majoritatea cazurilor de boală și deces din cauza pandemiei au apărut în timpul celui de-al doilea val.

Bilanțul dramatic din 1918

Pandemia de gripă din 1918 a ucis peste 50 de milioane de oameni și a provocat peste 500 de milioane de infecții în întreaga lume. În lagărele și tranșeele militare din timpul primului război mondial, pandemia de gripă a lovit milioane de soldați din toată lumea, provocând moartea a 100.000 de soldați.

Cu toate acestea, nu este clar dacă a avut un impact asupra cursului războiului. Cea mai mare rată de morbiditate a fost în rândul americanilor din Franța, în timpul ofensivei de la Meuse-Argonne pe frontul de vest, în perioada 15 septembrie – 15 noiembrie 1918, când peste un milion de oameni din armata SUA s-au îmbolnăvit.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI