Ce nu este bine să faci de Sfinții Constantin și Elena. Tradiția pe care să nu o încalci, e mare păcat

An de an, pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Constantin și pe mama sa, Elena, cei care au luptat îndelung pentru libertatea creștinismului. Această sărbătoare este una cu cruce roșie în calendarul creștin ortodox, iar românii țin cont de o serie de superstiții. Iată ce nu este bine să faci de Sfinții Constantin și Elena!

Sfinţii Constantin şi Elena în tradiţia populară

Sfinții Constantin și Elena sunt sărbătoriți anual pe pe data de 21 mai. Conform tradiției populare creștine, sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena mai este numită şi Constandinul Puilor sau Constantin Graur. Se spune că această zi semnifică apărarea recoltelor. De aceea, oamenii nu munceau pământul, iar celor care lucrau în ziua de Sfinții Constantin și Elena li se ‘ardeau’ bucatele pe câmp.

De această sărbătoare cu cruce roșie sunt legate o serie de superstiții de care toți credincioșii țin cont cu sfințenie. Încă din cele mai vechi timpuri, bătrânii respectau multe lucruri pe 21 mai pentru ca recoltele lor să nu fie invadate de păsările dăunătoare. Așadar, în continuare, vă arătăm ce nu este bine să faci de Sfinții Constantin și Elena.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul este de nerecunoscut

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure. Pe data de 21 mai, este strict interzis să muncești ogoarele. Se credea că prin odihna de la muncile câmpului, recoltele nu vor fi mâncate de păsări. În această zi nu se dă cu sapa și nu se plivesc ierburile.  În vremurile de demult, oamenii semănau până în 21 mai porumbul, ovăzul și meiul.

Ce este strict interzis pe 21 mai

De asemenea, Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se mai spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.

Tot de Sfinții Constantin și Elena, femeile obișnuiesc să dea cu tămâie și să stropească cu agheasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate din casă. În plus, pentru sănătatea și bunăstarea membrilor familiei, în ziua de 21 mai, este bine ca femeile să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.

În mediul rural se obișnuiește ca sătenii să se adune în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte și să se bată cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei. În acest timp să strige tare pentru a speria vrăjitoarele care ar putea fura laptele. Această datină veche se numește ‘Sperietoarea vrăjitoarelor’.

Se mai crede că, pentru a avea sorţi de izbândă, este bine să se împartă cruciuliţe tuturor cunoscuţilor în ziua de Sfinții Constantin și Elena.

Citește și: Ce se împarte de Sfinții Constantin și Elena. Ce este bine să dai de pomană în această zi

Istoria Sfinților Constantin și Elena

„Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Împăratul Constantin a devenit, prin Edictul de la Milano, un adevărat protector al creștinilor, în timpul domniei sale, adoptându-se o serie considerabilă de măsuri în favoarea Bisericii și a preoților.

De numele Sfântului Împărat Constantin se leagă și Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Sfânta Sărbătoare a Paștelui să fie sărbătorită în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați”, conform doxologia.ro.

Citește și: Cine au fost, de fapt, Constantin și Elena?

Rugăciunea puternică pe care este bine să o rostiți de Sfinții Constantin și Elena

„Sfinților Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noștri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiți în nevoi şi ne ajutați.

Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetați a ne ajuta nouă, neputincioșilor, ci mijlociți la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toți să ne întărească în credința, până la sfârșitul vieții, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!”