Ce li s-a ascuns românilor pe vremea lui Ceaușescu, după explozia de la Cernobîl. Secretele au ieșit acum la iveală

În anul 1986, pe data de 26 aprilie, la Cernobîl, s-a înregistrat cea mai mare catastrofă nucleară din Europa. Explozia centralei nucleare a fost ascunsă de către URSS în primele 3 zile de la incident, fapt ce a dus la o agravare a situaţiei.

Ce li s-a ascuns românilor pe vremea lui Ceaușescu, după explozia de la Cernobîl. Secretele au ieșit acum la iveală

Explozia centralei nucleare de la Cernobîl, ce a avut loc pe 26 aprilie 1986, a fost ascunsă lumii întregi, la scurt timp după ce s-a întâmplat, de către fosta Uniune Sovietică, scrie stiri.tvr.ro. Astfel, România a fost afectată de radiaţiile aduse de vânt în ţara noastră. Mulţi românii, născuţi înainte de 1986, au avut de suferit de pe urma exploziei centralei nucelare. Neştiind ce se întâmplă, lumea a plecat la munte de 1 mai sau pe litoral.

„În 1986 eram studentă la Facultatea de chimie, în anul III. Impreună cu Augustina și Florentina, două bune prietene, cu Lucian, soțul meu de atunci, dar și cu câinele Tigo, o boxeriță  tigrată, am plecat într-o minivacanță de Paște, în creierii munților Retezat. Cinci sau șase zile am stat complet rupți de lume, fără lumină, fără radio, într-o cabană particulară, proprietatea unui localnic din Câmpu lui Neag. La Stația de Igienă a Radiațiilor de la Iași, al carui domeniu de activitate era măsurarea zilnică a radiațiilor din aer și apă, se petrecea o ciudățenie.

Fiica lui Mircea Diaconu, ADEVĂRUL despre moartea lui: ”Nu a murit de cancer la colon!”

Unde va fi zăpadă de Crăciun, în România. Pericolul ascuns în aceste zone

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Laboratoarele au crezut că s-au stricat aparatele ce indicau nivelul radiaţiilor

Când valorile radioactivității laboratorului de măsurare au arătat cifre de zeci de ori mai mari decât cele normale, primul gând al specialiștilor a fost că li s-au stricat dintr-o dată toate aparatele. Se întâmpla marți, 29 aprilie, la 4 zile după accidentul nuclear major de la Cernobîl, localitate situată atunci în fosta URSS (actualmente în Ucraina).

Încă nu apăruse nicio știre oficială despre catastrofa ale cărei consecințe aveau să afecteze o bună parte a Europei. Șeful laboratorului de la Iași a telefonat imediat colegilor mei de la București, pentru a se lămuri ce se întâmplă. Cu stupoare a aflat că și aparatura de la București semnalase valori enorme ale radioactivității. Atunci au bănuit că undeva, în apropiere, se petrecuse, cel mai probabil, o explozie nucleară”, povestește Florentina Constantin, chimistă, specialistă în igiena radiațiilor.

Radiaţiile erau de zeci de ori mai marei decât valorile normale

Nivelul radiaţiilor era de zeci de ori mai mare decât ar fi fost normal. “Să vă spun cîteva valori înregistrate în acele zile, ca să vă faceți o idee despre gravitatea situației. La Iași s-au înregistrat 2021 Bq/m3, la Suceava 758 Bq/m3, iar la Tg. Mureș 424 Bq/m3, ca să dau doar câteva exemple.

Ce reprezintă valorile astea? Beqcuerelul, prescurtat Bq, este unitatea de măsură a radioactivității. La o valoare de 3,7 Bq/m3 deja e un prim nivel de atenționare că radioactivitatea din aer începe să ridice probleme. Ori, în acele zile, s-au înregistrat valori de sute și chiar mii de ori mai mari. Vă dați seama cît a fost de grav?”, a exemplificat Florentina Constantin.

Catastrofa nucleară de la Cernobîl a afectat inițial URSS, după care a afectat şi țările nordice, Suedia, Norvegia și Finlanda, întrucât direcția de deplasare a maselor de aer deasupra Europei a fost spre nord și nord-vest în acea perioadă.

Explozia centralei nucleare de la Cernobîl, cea mai mare catastrofă din Europa

Vântul  a adus radiaţiile în România

În perioada 29 aprilie – 1 mai 1986, direcția curenților s-a schimbat. Aerul contaminat s-a aşternut peste țara noastră, ceea ce a făcut să crească treptat radioactivitatea în apă, aer, inclusiv în vegetația spontană și cultivată. Apoi  s-a cuibărit în organismele animale, în produsele obținute de la acestea, carne și lapte.

Datele de laborator arată că în ţara noastră s-au înregistrat cele mai mici valori radioactive în Câmpia de Vest. Cele mai mari în zonele muntoase, în Moldova și în podișul Transilvaniei. De abia pe 1 mai 1986 s-a întrunit Comitetul Politic executiv al Comitetului Central al PCR pentru a lua măsuri de urgență.

Comuniştii au vrut să oprească apa în Bucureşti

Şedința a fost prezidată de Nicolae Ceaușescu, la întrunire fiind prezentă nelipsita Elena Ceaușescu, apoi Victor Ciobanu, ministrul sănătății, generali de armată şi secretari de stat. România nu avea un plan de salvare în caz de accident nuclear și încerca să încropească ceva pe loc. Apa potabilă din capitală era contaminată cu iod radioactiv.

Autorităţile propusese sistarea completă a alimentării curente cu apă de suprafață pentru bucureșteni. Mai mulţi cercetători români au explicat partidului comunist că întreruperea apei ar face mai mult rău decât consumul ei în starea în care era, mai ales că după câteva zile urma ca radiaţiile din apă să scadă. “Conținutul radioactiv în apa potabilă a depășit 1,7 Bq/litru în ziua de 1 mai și a atins un maximum de 49 Bq/litru pe 4 mai, după care a scăzut brusc în următoarele zile„, spune Florentina Constantin.

În anii 1990 alimentele tot mai erau contaminate

“În mod normal, radioactivitatea artificială din alimente trebuie să fie aproape de zero. Ori, în perioada 1-10 mai 1986, datele de laborator au pus în evidență o cantitate de cel puțin o mie de ori mai mare. Conținutul de iod radioactiv atinsese un maximum de 1370 Bq/litru în laptele de vacă, iar în laptele de oaie și în derivatele acestuia, în brânză, cașcaval sau iaurt, s-au înregistrat uneori valori enorme, atingând chiar zece mii Bq/litru.” , spune Florentina Constantin.

S-a interzis consumul de lapte

Din această cauză, în intervalul 6-31 mai 1986, Ministerul Sănătății a interzis consumul de lapte și de produse lactate proaspete, considerându-le foarte nocive. Măsura a putut fi aplicată eficient în condițiile economiei centralizate din România anului 1986. Necesitățile de consum din acea perioadă au fost acoperite cu lapte praf„, a mai spus Florentina Constantin.

Astfel,  în anul 1986, un om a ingerat zilnic pâna la 1000 Bq de iod radioactiv. Niveluri ridicate de contaminare cu iod 131 (adică radioactiv) au prezentat salata şi spanacul. În afară de iod, la contaminarea produselor alimentare sau a solului, au contribuit alte două elemente chimice radioactive, stronțiu 90 și cesiu 137, cifrele respective indicând prezența radioactivității. Contaminarea cărnii și a derivatelor din carne, deși a fost ceva mai mică decât a laptelui, a provocat anumite complicații la export, chiar și după 1990.

„Staţi acasă” a fost valabil şi în 1986

Principalele măsuri de radioprotecție, recomandate de Ministerul Sănătății, s-au luat în data de 2 mai 1986. Manifestările sportive planificate pentru 2 mai, Ziua Tineretului, au fost interzise. De asemenea, populaţia a fost sfătuită să stea în case şi să spele bine fructele şi legumele.

Începând cu data de 3 mai, populația a primit iod stabil (iodură de potasiu) pentru a bloca intrarea iodului radioactiv în organism. “Din păcate, administrarea iodurii de potasiu s-a făcut cu întarziere, trebuia începută chiar din data de 1 mai. Având în vedere că a existat o contaminare cronică a populației, mai ales prin inhalare, administrarea iodului stabil a avut totuși un oarecare efect. Se estimează că eficacitatea a scăzut de la aprox. 90%, dacă s-ar fi administrat la timp, la numai 40-50%.”, spune Florentina Constantin.