Ce l-a deranjat pe Florin Călinescu la președintele Ucrainei. Detaliul observat de vedeta TV

În Ucraina, vecinul nostru din nord, nu trăiesc numai ucraineni, afectați bineînțeles de situația din aceste zile. Pe teritoriul ucrainean încă mai sunt și comunități de români, majoritatea decendenți ai celor ccare au trăit anexarea Odessei și a teritoriilor din nordul României după sfârșitul Celui de-al Doilea Război Mondial. Majoritatea dintre ei, și după anexarea Ucrainei la URSS, dar și după destrămare, au avut de suferit, iar astăzi, parcă sunt uitați. Printre cei care a readus în discuție aceste comunități de români, în contextul crizei, se află și celebrul actor Florin Călinescu, deranjat de atitudinea președintelui Zelenski la sărbătorirea „Zilei Unității” în Ucraina.

Comunitățile de români din Ucraina în 2022

Conform unui recensământ realizat în 2001, pe teritoriul Ucrainei, mai exact în regiunea Odessa, trăiau 151.000 de etnici români cu cetățenie ucraineană. În 2001, în orașul Krasnoilsk, conform recensământului ucrainean din 2001, erau 9.142 de locuitori, dintre care aproape toți români. Un alt oraș ucrainean, Novoselytsia, avea o populație de 8.166 de locuitori, în majoritate ucraineni, cu o importantă comunitate românească.

DIn păcate, atât pe vremea fostei URSS, dar și după destrămarea acesteia, și câștigarea independenței în Ucraina, comunitățile de români de aici au avut mult de suferit. Unii dintre ei povestesc despre amenințările cu moartea, și pentru a scăpa, se declarau fie ucraineni, fie vorbitori de limbă moldovenească.

Imagini sfâșietoare cu Florin Piersic după ce s-a retras la mănăstire: Mi se rupe sufletul să-l văd așa...

Ce este INTERZIS să faci în Ajun de Bobotează. E mare păcat, atragi ghinionul

Anastasia Lazariuc, de nerecunoscut! Imaginile au ajuns pe internet

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Puțini și-au păstrat tradițiile românești, și foarte puțini mai recunosc astăzi că sunt ucraineni de origine română. Astăzi, dacă îi numărăm doar pe cei care s-au declarat români, sunt 150.000. Dacă îi adăugăm și pe cei care s-au declarat moldoveni, atunci sunt 400.000 în total.

Vorbitorii de limbă română au ajuns să fie puțini pe teritoriul ucrainean

Vorbitorii de limbă română din nordul Maramureșului, nordul Bucovinei și raionul Herța s-au declarat români. Vorbitorii de limbă română din nordul Basarabiei, din regiunea Hotin, Județul Chișinău și sudul Basarabiei, din Bugeac, s-au declarat moldoveni.

O situație interesantă este cea din regiunea Cernăuți, formată din Bucovina de Nord, raionul Herța  și Basarabia de Nord. Cei din Bucovina de Nord, din regiunile Storojineț și Hliboka, și Herța, s-au declarat români, iar cei din Basarabia de Nord, din regiunea Novoselnița, s-au declarat moldoveni.

Cei care s-au declarat moldoveni au acum probleme serioase. Noua lege ucraineană privind limba de stat dă o lovitură grea învățământului în limbile minorităților naționale. Dar Ucraina este dispusă să negocieze cu acele țări din Uniunea Europeană care au minorități în Ucraina, vorbim aici de Polonia, Ungaria, România, Bulgaria, și să ofere excepții la această lege.  Cei care s-au declarat moldoveni nu beneficiază de aceste excepții, pentru că Moldova nu se află în Uniunea Europeană.

Nu putem spune că există mari centre românești în Ucraina. Românii de acolo trăiesc în sate și orașe mici. În orașul Cernăuți locuiesc doar 10.500 de români și 3.800 de moldoveni, reprezentând în total doar 6% din populație. Putem spune că Cernăuți este principalul centru al românilor din Ucraina.

Florin Călinescu deranjat de atitudinea președintelui ucrainean

Odată cu escaladarea situației din Ucraina, președintele Volodimir Zelenski lua decizia ca data de 16 februarie să fie declarată Ziua Unității, sărbătorită cu fast pe tot teritoriul ucrainean. Numai că, printr-o decizie inexplicabilă, Zelenski uita de aceste comunită românești, încă existente și, cum spuneam, extrem de prigonite, chiar de forțele ucrainene.

Deranjat de acest aspect, celebrul actor Florin Călinescu a decis să ia poziție, declarând că românii, deși a treia la număr, ca și comunitate, nu au fost deloc menționați de Volodmir Zelenski în alocuțiunea sa:

„De nu ştiu care zi a lor, preşedintele Ucrainei pomeneşte de unguri, tătari şi alţii care sunt etnii acolo. De români, care sunt cam a treia comunitate, nu zice nimic.

Urât. Mai ales că am ajuns acolo prin marea ticăloşie sovietică. De care, în continuare, ne temem cu toţii.”, scrie Florin Călinescu pe pagina sa de Facebook.

Reacția actorului vine după ce, în alocuțiunea sa cu ocazia „Zilei Unității”, Volodimir Zelenski vorbea de toate celelalte comunități care se află pe teritoriul ucrianean, omițând cu bună știință să pomenească și numele comunităților de români.

Tratamentul etnicilor români în Ucraina

Deși se știe despre situația etnicilor români din Ucraina, puține au fost luările de atitudine ale autorităților de la București în ultimii ani, cu privire la acest aspect. În 2002, ministrul român de externe la cea vreme, Mircea Geoană califica distincția dintre etnicii români și etnicii moldoveni din Ucraina drept artificială și o distincție produsă din motive politice în epoca sovietică.

Situația socială a comunității românești din Ucraina a făcut obiectul unor întâlniri repetate între oficiali de stat români și ucraineni în ultimii ani. Au existat acorduri între cele două state, precum „Tratatul de bună vecinătate” din 3 mai 1997, care, la articolul 13, prevedea că Ucraina va respecta drepturile comunității minoritare românești.

La 6 iunie 2003, Ucraina a ratificat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare și a proclamat limba română ca fiind una dintre cele 13 limbi regionale sau minoritare recunoscute în Ucraina. Legea oferea reprezentanților etnici dreptul de a comunica cu autoritățile în limba lor maternă și angaja statul ucrainean să ofere educație și emisiuni media în limbile regionale. Cu toatea astea, în urmă cu câțiva ani, autoritățile ucrainene emiteau o nouă lege, privind limba de stat, care excludea limbile materne, deci și limba română, ca materie de predat în școlile din Ucraina.