Ce înseamnă Sorcova şi cum a apărut tradiţia în România. Vei avea ghinion în noul an dacă rămâi nesorcovit

Umblatul cu Sorcova este unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri ale românilor de Anul Nou. Puțini știu însă cum a apărut această tradiție și motivul pentru care este practicată (ce-i drept, în România este respectat doar în zonele rurale). De ce se spune că vei avea ghinion, dacă nu ești sorcovit.

Ce este Sorcova și care sunt semnificațiile acestui obicei

În fiecare an, în dimineața zilei de 1 ianuarie, copiii merg cu Sorcova pe la vecini sau membrii familiilor lor. În România, această tradiție este respectată mai ales la țară, unde cei mici poartă cu ei și o ramură înmugurită, un băț ornat cu hârtie colorată sau boabe de grâu, pe care le aruncă în fața ușilor caselor.

Carmen Iohannis s-a făcut de RÂS! A arătat TOT când credea că NU o vede nimeni. Imagini ȘOC

Mădălina Ghenea, FĂRĂ haine în avion. A apărut așa cum a lăsat-o Mama Natură

Cine e și cum arată SORA lui Klaus Iohannis. Singura imagine care a scăpat pe net cu ea

Se spune că, atunci când copiii merg cu Sorcova, oferă bucurie și abundență financiară în familiile pe care le vizitează. Grâul, de exemplu, este semnificația belșugului. La țară, tocmai datorită conotațiilor obiceiului, românii nu refuză niciodată copiii care umblă cu Sorcova încă de la primele ore ale zilei.

Te-ar putea interesa și: Sfântul Vasile 2024, tradiții și obiceiuri. Ce trebuie să faci în această zi

Cum împart copiii fericire și de ce nu au voie, teoretic, adolescenții să meargă cu Sorcova

În funcție de zona în care locuiești, semnificația obiectelor purtate de copii cu ei, când merg cu Sorcova, poate să fie diferită. Ramura împodobită, de exemplu, este consideratăa fi magică. Se spune că, prin intermediul acesteia, micuții răspândesc tinerețe, sănătate și vigoare celor colindați.

Nici faptul că doar copiii merg cu Sorcova nu este un lucru întâmplător sau doar o coincidență. Cei mici trebuie să umble cu acest obicei, datorită faptului că ei reprezintă puritatea. Chiar dacă obiceiul a fost preluat, în unele zone, și de adolescenți, regula tradițională nu vorbește despre un astfel de lucru.

Obiceiul umblatului cu Sorcova datează de foarte mult timp. Unele voci susțin că a apărut în jurul anului 46 î.Hr. Pe atunci, copiii foloseau însă ramuri de măslin, în semn de pace. De-a lungul timpului, obiceiul s-a răspândit și a preluat forme adaptate la perioada noastră. Se spune că ai ghinion, de nu ești sorcovit.

Varianta scurtă a Sorcovei pentru Anul Nou

Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Peste vară, primăvară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!

Te-ar putea interesa și: Până când se merge cu Sorcova, Plugușorul și Semănatul. Obiceiuri și tradiții pentru primele zile ale anului

Varianta lungă a Sorcovei pentru Anul Nou

Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâaniți,
Ca un măr, ca un păr
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca vița de vie
La Sfântă Mărie
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata
Tare ca fierul
Iute ca oțelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroși
Copii sănătoși
Câte cuie sunt pe casă
Atâția galbeni pe masă.
La anul și la mulți ani!
Să trăiți să ne dați bani.