Ce înseamnă expresia ‘a lua la cunoştinţă’. Mai toţi românii o folosesc într-un context greşit

Așa cum am mai scris, majoritatea dintre noi folosim în vorbirea curentă anumite cuvinte și expresii, dar în unele cazuri greșit. Așa se întâmplă și cu expresia ‘a lua la cunoştinţă’, pe care mai toţi românii o folosesc într-un context greşit. Citește mai departe și află ce înseamnă expresia ‘a lua la cunoştinţă’.

Însemnătatea corectă a unor cuvinte

A scrie și a vorbi bine este simplu, dar nu ușor. Provocarea constă în a fi simplu și elegant în același timp, în a scrie clar chiar și despre cele mai complexe sau mai tulburi subiecte. Realizați acest lucru rămânând la cuvinte obișnuite și eliminând cele care nu-și au locul, sau ale cărărr însemnătate nu o cunoașteți. Unii specialiști în lingvistică spun că, atunci când nu știm însemnătatea corectă a unor cuvinte sau expresii, mai bine să le omitem.

Află aici: Cuvântul din limba română pe care mai toţi îl scriu greşit

Doar AȘA nu vei fi dat afara de la locul de muncă! Asta te scapă de schimbările AI

Când se poate suspenda plata pensiei. Situațiile rare care pot lăsa un pensionar fără venituri temporar

Fosta iubită a lui Liviu Dragnea, din nou în vizorul presei! Ce a făcut Irina Tănase...

MM Stoica i-a surprins pe toți: „E cel mai bun din...

Dar mi se reamintește în mod constant că înțelegerea noastră comună a cuvintelor nu mai este ceea ce era odată. Limbajul de zi cu zi este din ce în ce mai mult o aproximare a unei limbi corecte. Oamenii folosesc tot mai des cuvintele în mod greșit, confundând sensurile presupuse cu sensurile originale și preluând obiceiuri de vorbire doar pentru că anumite greșeli au devenit atât de comune încât toată lumea înțelege acum că ele înseamnă ceea ce nu au însemnat la început.

Mai toţi români folosesc într-un context greşit anumite cuvinte sau expresii

Aceeași specialiști, dar și apărători ai limbilor vorbite, spun că, atunci când limba evoluează prin ignoranță, adică atunci când un cuvânt sau o frază intră în uzul comun și nu mai are legătură cu sensul original, deoarece oamenii nu știu mai bine, ne îmbarcăm „într-un proces de muțenie care, în cele din urmă, ne lasă cu o formă mai puțin robustă a acelei limbi”.

Descoperă și: Cuvintele din limba română pe care le foloseşti zilnic, dar nu ştiai că vin din turcă. Surpriză mare!

Ne este mai greu să spunem ceea ce vrem să spunem pe măsură ce limba se micșorează, mai spun specialiștii. Este și cazul limbii române, care are destul de multe cuvinte și expresii folosite în contexte greșite și ale căror sensuri presupuse sunt confundate cu sensurile originale, iar un exemplu ar fi și ce înseamnă expresia ‘a lua la cunoştinţă’.

Află ce înseamnă expresia ‘a lua la cunoştinţă’.

Deși nu este o expresie folosită în mod regulat, ci doar în anumite contexte, expresia nu există în limba română în această formă, iar folosirea ei într-o propoziție este, de asemenea greșită. Varianta corectă este „a lua cunoștință”, eliminând „la”-ul. O altă greșeală în cazul acestei expresii, este folosirea cuvântului „cunoștință” cu doi de i. Având în vedere că acest cuvânt este înrudit cu substantivul cunoaștere, conform gramaticii limbii române, se scrie cu un singur i. Așadar, forma corectă a expresiei, într-o propoziție, ar fi Am luat cunoștință de cererea dumneavoastră!

Află despre: Citește și: Cuvântul din limba română care îi încurcă mereu pe români. Foarte mulţi îl folosesc greşit, cu ce îl confundă

O altă expresie folosită în mod greșit este „Se pune întrebarea”. O auzim tot timpul, în sensul că o anumită afirmație invită la o întrebare evidentă. „Ce ar trebui să facă președintele Iohannis în legătură cu Ucraina ridică întrebarea ce poate face”, ar putea fi un exemplu. În mod corect, această expresie are sens și ar fi greu de argumentat că un astfel de sens nu este util. Cu toate acestea, ea nu este doar greșită, ci și foarte departe de sensul original.

Expresia „Se pune întrebarea”se referă de fapt la un tip de eroare logică atât de complicată și de greu de înțeles încât are chiar și un nume latin. Practic, înseamnă că nu se poate răspunde la o întrebare pentru că premisa ei este o întrebare similară. Sau ceva de genul ăsta. Și, având în vedere cât de puțin folosim sensul corect, nu ar fi o mare pierdere dacă am renunța la ea.