Românii sărbătoresc în fiecare an, ca majoritatea locuitorilor acestei planete, trecerea dintre ani. Seara de Revelion a devenit o tradiție, nu numai la români, dar și peste tot în lume. Numai că în România trendul Revelionului își are rădăcinile strâns legate de Casa Regală și de venirea familiei de Hohenzollern în România sfârșitului de secol XIX și începutul secolului al XX-lea.
Până la venirea familiei de Hohenzollern în România, și proclamarea primului cap încoronat, trecerea dintre ani la români era aproape ca oricare altă zi. Nu era sărbătorită cu fast, precum se întâmpla deja în celelalte state occcidentale.
Dar acest lucru avea să se schimbe, odată cu schimbarea conducerii României acelor vremuri, și venirea Regelui Carol I al României. Cu alte cuvinte, Revelionul, așa cum îl cunoaștem azi, ca o sărbătoare cu fast și strălucire, li se datorează capetelor încoronate ale dinastiei de Hohenzollern, mai exact lui Carol I.
După 16 ani de la instaurarea sa ca Rege, Carol I vroia ca sărbătoarea trecerii dintre ani să fie una memorabilă, așa că a ordonat organizarea unei petreceri somptuoase, care implica invitarea a nu mai puțin de 2.500 de persoane din înalta societate românească a acelor vremuri, dar și un staff de cel puțin 260 de ofițeri, toți fiind convocați la Palatul Regal.
În afară de petrecerea propriu-zisă, Carol I a mai instaurat un alt obicei, și anume oferirea de cadouri întregului staff regal. Ulterior, Ferdinand I și Carol al II-lea au preluat acest obicei, în perioada în care au condus destinele țării.
Numele de Revelion avea să fie împământenit tot prin petrecerile organizate de Carol I, originea morfologică a cuvântului venind din francezul réveillon, care s-ar traduce în românește ca trezire. Așa au început românii să sărbătorească Revelionul de-atunci în coace.
Pe 31 decembrie, festivitățile au loc în întreaga lume la ore ușor diferite din cauza diferențelor de fus orar din întreaga lume. Deși restricțiile din întreaga lume pot împiedica mulțimile mari în unele locuri, se așteaptă totuși ca focurile de artificii să fie aprinse pentru ca oamenii să se poată bucura de ele de la distanță.
În România, există o tradiție ca oamenii să se îmbrace în urși dansatori pentru a alunga spiritele rele. Acest lucru se datorează faptului că, potrivit vechilor povești românești, urșii sunt speciali și sunt capabili să protejeze și să vindece oamenii.
Unele culturi pot sărbători Anul Nou la o oră diferită de 31 decembrie, deoarece folosesc un calendar diferit de cel din România. În general, indiferent de momentul în care au loc, tradițiile de Anul Nou sunt concepute pentru a aduce noroc și noroc în anul care urmează.
Unul dintre cele mai populare moduri de a sărbători trecerea în noul an este prin mari focuri de artificii. Acestea au loc peste tot în lume, pe măsură ce diferite țări ating miezul nopții.
În Noua Zeelandă, Auckland Sky Tower face parte, de obicei, dintr-un impresionant foc de artificii, iar același lucru se întâmplă și în portul Sydney din Australia, în Noaptea de Revelion.
În Toronto, în Canada, este vorba de Nathan Phillips Square, în timp ce în Rio de Janeiro, în Brazilia, este vorba de celebra plajă Copacabana din oraș, unde cerul este luminat de focuri de artificii.
În New York, în SUA, Times Square este centrul numărătorii inverse de Revelion. Dar lucrul pe care toată lumea îl așteaptă cu nerăbdare se numește „ball drop”, adică atunci când o minge luminoasă este coborâtă pe un catarg mare, pentru a semnala începutul noului an.
Când ceasurile bat la miezul nopții în Spania, veți găsi oameni care caută struguri. Acest lucru se datorează faptului că există o tradiție de a mânca câte un strugure de fiecare dată când ceasul bate la miezul nopții, în Noaptea de Revelion.
Indiferent cum ne petrecem Noaptea dintre ani, un lucru este cert, și anume că a devenit pentru majoritatea una din cele mai importante nopți, motiv de sărbătoare, petrece, și bună dispoziție.