Limba română este plină de expresii, proverbe și zicători, una mai amuzantă decât alta, românii folosindu-le în orice conjunctură. Totuși, de unde vine expresia „Colac peste pupăză”, una dintre cele mai populare printre vorbitorii limbii române? Chiar și chef Sorin Bontea a fost pus în dificultate.
În cea mai recentă ediție a emisiunii Chefi la Cuțite de la Antena 1, cei trei jurați ai show-ului culinar au dezbătut ”intens”. Aceștia au vorbit despre semnificația celebrei expresii ”colac peste pupăză”, întrebându-se când și de ce se folosește în limbajul românesc.
”Sorin Bontea: De ce ”colac peste pupăză”? Ce caută pupăza cu colacul? Pupăza înoată?
Florin Dumitrescu: Dar fii atent că nu e vorba despre colacul de salvare, e vorba de colacul de mâncare, colacul de pâine.
Sorin Bontea: Dar de ce pe pupăză? De ce nu pe cuc?
Florin Dumitrescu: Voi ați văzut vreodată vreo pupăză?
Cătălin Scărlătescu: Da.
Florin Dumitrescu: Cum arată o pupăză? Eu nu înțeleg cum arată o pupăză.
Cătălin Scărlătescu: Deci trebuie să aibă așa o .. (n.r. arată forma unei creste).
Sorin Bontea: Bufnița e bufniță (n.r. toți chefii râd).
Cătălin Scărlătescu: Dar ce vrei să fie, mă, bufnița?
Florin Dumitrescu: Da, nu am văzut niciodată o bufniță
Cătălin Scărlătescu: Are, mă, creastă.
Florin Dumitrescu: Cum a ajuns pasărea aia să aibă un nume ăsta atât de nasol? Pupăză! Dacă ciocănitoarea se dă cu capul de pom, pupăza pupă pomul?
Cătălin Scărlătescu: Pupupuup pupuupupu.
Sorin Bontea: Bă, dar de ce colacul, ce legătură are?
Florin Dumitrescu: Stai un pic! În ce context se folosește ”colac peste pupăză”?
Cătălin Scărlătescu: Ai adus și tu colac peste pupăză aici…
Sorin Bontea: Nu poți să îi spui ”inutil”? De ce să spui ”colac peste pupăză”? Cine o fi inventat asta?”, a fost dialogul savuros al celor trei chefi.
Citește și: De unde vine expresia a umbla cu cioara vopsită. Ce înseamnă, de fapt
Formularea „Colac peste pupăză” este folosită adesea atunci când se vorbește despre o accentuare a unei situații deja precare. Sinonimă este expresia „Un rău nu vine niciodată singur”. Spre exemplu: „După ce că nu avea bani, colac peste pupăză a mai rămas și fără loc de muncă”.
În „Expresivitatea limbajului laic cu referire la termenii din domeniul religios”, Elena Laura Bolotă explică sensul expresiei ca având înţelesul ”necaz mare venit peste alte griji”. Astfel, pupăza este denumirea dată unei pâini de dimensiuni considerabile, în formă de cuib de pasăre, care are un anumit rol în ceremonialul de nuntă, iar ”colacul” este, în general, făcut pentru înmormântare sau praznic.
„În tradiţia românească, colacul este simbolul fertilităţii şi un preparat ritual strâns legat de cultul morţilor. Expresia “colac peste pupăză”, atât de folosită are sensul de un un „rău nu vine niciodată singur” sau la un necaz se mai adaugă încă o nenorocire”, spune Elena Laura Bolotă, potrivit Adevărul.
Citește și: De unde vine expresia „a sparge gheața”. Cum a apărut în vocabular, de fapt