„Aho! Aho!” este expresia cu care debutează textul rostit de copiii care merg cu Plugușorul în Ajunul Anului Nou. Puțini sunt românii care știu ce origine are această expresie, în ce scop și când era utilizată de țărani. Ce spune Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX) despre ea.
Sărbătorile de iarnă sunt asociate adesea cu tradiții deosebite, ce transformă acest anotimp în unul cu totul festiv. Una dintre ele se referă la copiii care se plimbă prin sate sau orașe, în cadrul a diverse evenimente, și se întorc mereu cu câte ceva frumos acasă.
Mulți dintre adulții români au parte de numeroase amintiri frumoase în legătură cu astfel de ritualuri tradiționale. În țara noastră, copiii obișnuiesc să meargă, de exemplu, cu Plugușorul. Fac acest lucru în Ajunul Anului Nou, ritualul având ca scop alungarea răului și atragerea bogăției în agricultură.
Citește și: Ce înseamnă „Leru-i ler” din colindele româneşti. Originea expresiei, puţini români o ştiu
Pe vremuri, în sate, obiceiul Plugușorului era extrem de complex. Existau alaiuri care mergeau din casă în casă și duceau după ele un plug real. Acesta, odinioară tras de boi, a fost înlocuit în timp cu un plug mai mic, în miniatură, ușor de purtat de copii sau de un buhai care imita mugetul animalelor.
Astăzi, Plugușorul, unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri românești, este însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței în zonele rurale. Tradiția purtării plugușorului în miniatură a dispărut din numeroase cătune. În multe orașe, această tradiție a dispărut deja.
Copiii care merg astăzi cu Plugușorul obișnuiesc să facă o urare de recolte bogate pentru noul an. Textul face referire la muncile agricole. Debutează cu aratul, urmat de semănat, îngrijirea plantelor, recoltat și depozitarea roadelor câmpului în hambare.
Textul Plugușorul începe cu interjecția „Aho!”, ce se repetă de două ori. Mulți nu știu la ce face referire această expresie, termenul fiind foarte rar folosit de către țărani, chiar și în zilele noastre. Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX), strigătul se folosește pentru a opri mersul boilor.
Citește și: Când sunt Moșii de iarnă 2024. Ce trebuie să dai de pomană
„AHÓ interj. strigăt cu care se încetinește sau se oprește mersul boilor (înjugați); strigătul țăranului spre a-și opri boii.
p. e x t., mersul carului. Apoi își ia și el carul și pornește tot la vale… Aho! car nebun, aho! Cînd te-oi încărca zdravăn cu saci de la moară… atunci să mergi așa! CREANGĂ, P. 41. ◊ F i g. Atunci au sărit… drept în picioare și… i-au zis: Aho, aho! Destul, destul! SBIERA, P. 146. (în « Plugușorul ») Aho, aho, copii argați, Stați puțin și nu mînați! ALECSANDRI, P. P. 387”, se arată în Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX).