Ce importanță are vizita Papei Francisc în România pentru creștinii ortodocși

Autor: Plăiașu Ciprian - 17:38, 29 mai 2019
Românii trebuie să afle cât de importantă e vizita Papei Francisc în România

Vizita Papei Francisc I în România, o țară majoritar ortodoxă, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019 este evenimentul istoric de interes maxim care a captat și urmează să monopolizeze atenția publicului din România. Dincolo de curiozitate ar trebui să înțelegem o serie de elemente și coordonate ce ar putea fi cheia descifrării acestei vizite.

Mulți se întreabă cum se face că până acum doar doi papi – Papa Ioan Paul al II-lea și Papa Francisc I au vizitat țara noastră. România a apărut ca stat modern și independent abia în 1877, după unirea Principatelor Moldova și Țara Românească în 1859, venirea principelui Carol, devenit mai târziu Regele Carol I și câștigarea independenței pe front. Cele două principate nu aveau o comunitate catolică semnificativă. Tânărul stat român era preponderent ortodox, focusat mai degrabă pe îndeplinirea idealurilor naționale sau a intereselor sale nu a văzut în Vatican o forță care să îl poată ajuta și nu a lansat niciodată o invitație către Vatican pentru ca Papa să poate desfășura o vizită.

România, o țară majoritar ortodoxă. Importanța venirii Papei Francisc

După 1918 România mare s-a trezit cu o comunitate catolică semnificativă: atât romano-catolici, cât și greco-catolici. Anii interbelici s-au dovedit a fi foarte tulburi – moarte Regelui Ferdinand în 1927, regența, revenirea lui Carol al II-lea în 1930 și bineînțeles dictatura acestuia nu au oferit un cadru în care astfel de vizite să se producă. Al Doilea Război și apoi instaurarea unui regim ateu la București – regimul comunist, care a și scos în afara legii Biserica Greco-Catolică (în fapt cea mai mare comunitate catolică din România) nu a făcut posibilă vizita vreunui papă.

În anul 1999, în timpul Președintelui Emil Constantinescu, la invitația Statului Român și a Bisericii Catolice, România îl primea pe Papa Ioan Paul al II-lea. Un papa polonez și unul dintre simbolurile luptei anticomuniste. Atunci majoritatea țărilor ortodoxe au primit cu multă suspiciune vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România. Istoria a avut propria ei rațiune când, în mai 1999, un Papă catolic și nelatin a vizitat, după aproape un mileniu, o țară ortodoxă și latină.

Coincidențele încrucișate au fost rezultatul unui mers al istoriei care evidenția, din ce în ce mai pregnant, faptul că țara noastră are resursele construirii unui ethos democratic, chiar dacă la acel moment nu era dublat și de capacitatea de a produce bunăstare. Timpul a trecut în favoarea deschiderii românilor către ceilalți. Astfel România de azi nu este restanțieră, ca alți vecini, la capitolul politicilor de protejare  a minorităților de orice fel. Mai mult vizita Papei și primirea atât de bună într-o țară preponderent ortodoxă, a oferit țării noastre un vot de încredere în ochii forurilor europene către care România acelor ani tindea.

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea

România anului 1999 prin primirea frumoasă și călduroasă Papei Ioan Paul al II-lea a oferit acele semne de schimbare de care țara noastră avea nevoie în acel context după anii reci ai comunismului și după prima presedinție cvasi-comunistă a lui Ion Iliescu. Modificările pro europene s-au produs și țara noastră, chiar în acest moment al vizitei celui de-al doilea Papă în România, deține Presedinția rotativă a Consiluilui Uniunii europene.

În acest context, vizita Papei Francisc  este o confirmare a europenității noastre mai ales prin punctele și locurile pe care le va atinge această călătorie apostolică: Bucureștiul dominant ortodox și în care se află totodată ”centrul formal” a Bisericii Romano-Catolice din România, Blajul – loc al martiriului românesc, expresie a începuturilor democrației românilor și sinteză a creștinismului hibrid răsăritean și apusean, Iașiul – locul celei mai dinamice Episcopii Romano-Catolice și Șumuleu-Ciuc, locul în care se adună anual poate cel mai mare număr de catolici din Europa.

Șumuleu-Ciuc nu este doar dovada palpabilă a faptului că secularizarea deplânsă în univeritățile europene începând cu anii 1960 nu s-a instalat peste tot, dar este totodată și un loc al cultivării toleranței creștinilor prin supunerea logicii etnico-naționaliste în fața identității religioase. La Șumuleu Ciuc, ca și în alte locuri din Europa, printre care Cetatea Vaticanului nu trebuie uitată, identitatea religioasă este mai importantă decât cea etnică sau chiar națională. Desfășurat în România, într-o zonă locuită mai ales de etnici maghiari, pelerinajul anual de Rusalii de la Șumuleu Ciuc reunește cetățeni europeni în special din țările din Europa Centrală și de Est.

Ca o scurtă concluzie vizita Papei nu ar trebui să-i îngrijoreze pe ortodocși, ci ar trebui să îi bucure pe români. Vizita Papei Francisc este o expunere a României către întreaga lume, nu doar către Europa. Papa în sine este un vector de imagine pozitivă și de încredere pentru numeroși oameni. Venirea sa în România conferă țării noastre un vot de încredere în ochii acestor oameni. De asemenea din punct de vedere politic, o vizită reușită în România transmite și un mesaj tuturor liderilor lumii – că țara noastră manifestă toleranță religioasă și etnică, și că, își înțelegere rolul european pe care îl are.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI