Bucureștenii din perioada interbelică iubeau această băutură! Era consumată o singură dată pe zi, dimineața, la prima oră și stârnea multe discuții aprinse. În plus, nu costa foarte mult – cât o amandină cu ciocolată. Ce este șvarțul și unde putea fi găsit, poți afla în continuare.
Svarțul era, în urmă cu un secol, o băutură extrem de populară în rândul bucureștenilor. Ion Luca Caragiale îi spunea jvarț. Mulți români nu știu, însă această băutură era, de fapt, o cafea din lumea germană, denumirea ei provenind de la termenul Schwarz Kaffee.
Cel mai probabil, jurnaliștii au fost cei care au asociat termenul șvart cu cafeaua cu pricina, băutura fiind consumată în locuri în care aceștia se adunau pentru a asculta cele mai fierbinți bârfe ale orașului. De multe ori, aceștia se salutau între ei astfel: „Ne vedem la șvarț la Capșa!”.
Citește și: Ce pățeau românii care beau prea mult alcool pe vremea lui Nicoale Ceaușescu. Măsurile erau crunte
Nu doar jurnaliștii obișnuiau să bea svarț în Bucureștiul interbelic. Cafeaua germană nu era un trend sau o modă, ci devenise un fel de tradiție și în rândul artiștilor și scriitorilor. Cel mai des, această băutură se consuma la Capșa, la Corso sau la eleganta Strobel.
Șvartul în sine nu este o băutură complicată. Se prepara și se consuma o singură dată pe zi, dimineața, la prima oră. Într-un vas de 10-15 litri se punea apă, apoi se adăugau, în cantități egale, cafea măcinată pentru filtru și cicoare. Lichidul final se punea la strecurat într-o sită.
Așa se obținea șvarțul, care era servit la masă fierbinte, într-o cupă de metal alb, cu decorațiuni inspirate din modelele de pe ceștile cafenelelor din Viena. Bineînțeles, la îndemâna consumatorilor erau și lingurițe, cuburi de zahăr și întotdeauna un pahar de apă rece.
Unele persoane nu beau șvarțul cu apă rece însă, ci chiar îl amestecau ușor cu băuturi alcoolice. Da, așa se întâmpla! Dimineața, la prima oră, în băutură unii adăugau lapte, alții rom și alții coniac. Orice alegeau, un lucru era cert: la șvarț nu se tăcea, ci se vorbea despre toate și tot!
Citește și: Desertul care făcea furori în timpul comunismului. Puțini români își permiteau însă să îl prepare
Totuși, șvarțul nu era consumat doar la bârfe. Personalitățile mai boeme preferau să plătească băutura, apoi să se așeze la o masă și, în timp ce o savurau, să scrie versuri sau proză pe colțurile acesteia.
În ciuda credințelor populare, șvarțul nu era o băutură scumpă comparativ cu altele de la vremea respectivă, chiar dacă era băută de mari personalități ale vremii interbelice. Băutura costa în jur de 7-8 lei, acesta fiind în acea perioadă și prețul unei amandine cu ciocolată.