Paleontologii de la Universitatea Riverside din California, au vizitat Insula Seymour în 1980. Aceasta face parte dintr-un arhipelag aflat lângă Peninsula Antarctică. Cercetătorii s-au întors cu mai multe fosile, inclusiv mai multe oase a unor păsări preistorice.
După ce fosilele au stat zeci de ani în muzeul Universității Berkeley din California, un student pe nume Peter Kloess a început să fie interesat de ele. Într-un studiu publicat luni în jurnalul „Scientific Reports”, Kloess a identificat păsările în cauză ca fiind Pelagornitide, scrie CNN.
Acestea au cutreierat oceanele din emisfera sudică timp de 60 de milioane de ani. Pelagornitide mai sunt cunoscute ca „păsări cu dinți”, din cauza dinților ascuțiți și a ciocului lung, care le ajuta să prindă peștii și calamarii din apă.
Aceste păsări prădătoare erau gigantice, având anvergura aripilor de 6,5 metri. Potrivit studiului, exemplarele ale căror oase au fost găsite erau printre cele mai mari existente. Folosindu-se de dimensiunile fosilelor găsite, oamenii de știință au reușit să estimeze dimensiunile pentru celelalte Pelagornitide, potrivit Digi24.
Fragmentul de picior descoperit aparține „celui mai mare specimen de Pelagornitide„, iar bucata de mandibulă este a „unui exemplar la fel de mare, dacă nu mai mare decât cel mai mare schelet cunoscut din grupul păsărilor cu dinți”.
Peter Kloess și ceilalți specialiști concluzionat că fragmentul de picior datează de acum 50 de milioane de ani, iar cel de mandibulă de acum 40 de milioane de ani. Asta însemnând că păsările au apărut în Neozoic, după ce un asteroid uriaș a lovit Pământul, exterminând aproape toate speciile de dinozauri.
„Fosila descoperită arată că pasărea a evoluat la o dimensiune uriașă relativ repede după dispariția dinozaurilor și a dominat oceanele vreme de milioane de ani”, a declarat Peter Kloess.
Co-autorul studiului, Ashley Poust de la Muzeul de Istorie Naturală din San Diego, a adăugat că „dimensiunea acestor păsări este nemaiîntâlnită în habitatul oceanic”. Precum albatroșii, Pelagornitidele călătoreau prin toată lumea și puteau să zboare mai multe săptămâni deasupra apei. La acea vreme, mările și oceanele nu erau încă dominate de balene și foci, iar Pelagornitidele nu aveau rivali la vânătoare.
„Exemplarele mari aveau o dimensiune dublă față de albatroși, iar aceste păsări cu dinți erau prădători formidabili care au evoluat până la vârful ecosistemului lor”, a adăugat Thomas Stidham de la Academia de Științe din Beijing, un alt co-autor al studiului publicat în Scientific Reports.