Foarte mulți dintre români au observat că nici mămăliga nu mai este cum era odată. Ce conţine mălaiul pe care îl cumpără românii din magazine, de fapt. Acesta este motivul pentru care mămăliga nu mai are gustul din copilărie.
Românii erau obișnuiți cu mămăliga, unele familii consumând acest produs și de două ori pe zi. De când cu înmulțirea brutăriilor au cam uitat de mămăligă.
De asemenea, mulți se mai feresc să consume mămăligă pentru că nu mai este ca în copăilria lor, nu mai are același gust.
Experții le dau dreptate și vin și spun concret de ce mămăliga nu mai are același gust ca acum câțiva ani.
Motivul pentru care mămăliga nu mai este la fel de bună este faptul că nu se mai folosește un porumb de calitate. Mălaiul sau făina de mălai cum mai este recunoscut este făcut din porumb furajer.
„Majoritatea mălaiului comercializat în România este produs din porumb furajer, cu calități nutriționale și energetice scăzute. Mălaiul din porumb sticlos, recunoscut după culoarea galben-portocalie sau galben-aurie, este cel care are valoare nutrițională și energetică superioară mălaiului din porumb furajer.
Este produs din soiul de porumb tradițional românesc, cu conținut ridicat de proteine, lipide, glucide, fibre și vitamine (A, B1, B6, E, PP). Din păcate, este mai rar întâlnit pe rafturile magazinelor. Mălaiul superior este, de asemenea, preferabil mălaiului degerminat (extra și grișat), iar termenul de valabilitate mare nu înseamnă produs de calitate superioară”, a spus Iuliana Elena Stănuca, Inginer tehnologii alimentare.
Experții în alimentație au spus care este mălaiul care se mai găsește și în ziua de azi și care păstrează același gust bun la mămăligă.
Din nefericire acesta nu se mai produce în România și poate fi găsit în alte țări din Europa.
„Din păcate, mălaiul tradiţional obţinut prin măcinarea integrală a grăunţelor provenite de la porumb nemodificat genetic a dispărut din oferta naţională, singurul mălai care păstrează calitatea de altădată a acestui produs este mălaiul ecologic obţinut din bobul integral de porumb, importat din Italia sau Austria.
Totodată, un rol important în menţinerea calităţii acestui produs îl are respectarea condiţiilor de depozitare şi păstrare recomandate de producător, precum depozitarea în spaţii curate, aeriste, cu temperaturi pozitive, dar nu mai mari de 25 de grade Celsius”, a declarat Costel Stanciu, Conf. univ. dr. și președintele Asociației Pro Consumatori.