Ce conțin pateurile vegetale, de fapt. Ce procent de legume au versus aditivi alimentari

de: Ștefan R. Apostol
23 11. 2022

Dacă nu ați încercat încă carnea pe bază de plante, cum ar fi hamburgerii sau puiul, așteptați. Acestea au devenit mainstream și pot fi găsite în meniurile din întreaga țară. Le găsiți în restaurantele normale și în cele de tip fast-food. În aceeași măsură au apărut pe piață și pateurile vegetale, dar se pune o întrebare: „Ce conțin pateurile vegetale, de fapt?” În cele ce urmează încercăm să aflăm împreună ce procent de legume au versus aditivi alimentari.

Produsele de tip vegetal sunt bune sau nu?

Sunt șanse să fi auzit de carnea pe bază de plante, sau de pateurile vegetale. Produsele au luat cu asalt magazinele alimentare și lanțurile de fast-food. Dar, în ciuda faptului că sunt numite „pe bază de plante”, sau „vegetale”, aceste alimente nu sunt cu adevărat cea mai bună alegere pentru corpul tău.

Pe mesele noastre apar produsele de tip pastă vegeală. Multe dintre ele sunt pline de ingrediente nesănătoase. Specialiștii vorbesc despre grăsimile trans, care pot duce la probleme grave ale sistemului circulator și cardiac.

Consumatorii mai în vârstă sunt deosebit de predispuși la hipertensiune arterială și afecțiuni cardiace. Companiile promovează ca fiind sănătoase și durabile acest gen de produse.

Dar, ingredientele reale din produsele lor sunt puternic procesate și mult mai bogate în grăsimi, grăsimi saturate, sodiu și calorii decât carnea de vită macră. Iar în ceea ce privește plantele, cu greu poți considera că izolatul de proteine din mazăre sau uleiul de canola presat prin expeller ca fiind legume.

Așadar, dacă produsele „pe bază de plante” nu sunt făcute cu adevărat din legume, din ce sunt făcute? Iată câteva dintre ingredientele din produsele „pe bază de plante”, descoperite într-un studiu InfoCons:

  • Broccoli – 33% din compoziție
  • Boabe de soia – 32 % din compoziție
  • Boabe de soia – 32 % și ciuperci 3.1% din compoziție
  • Boabe de soia – 32 % și măsline 2.1% din compoziție
  • Semințe de floarea soarelui – 10% din compoziție
  • Măsline într-o proporție cuprinsă între 7 și 9% din compoziție
  • Ciuperci într-o proporție cuprinsă între 5 și 8% din compoziție
  • Ardei într-o proporție cuprinsă între 2 și 7% din compoziție
  • Semințe de in 2.5% din compoziție
  • Ceapă verde 2% din compoziție

 

Pateurile vegetale pline de aditivi alimentari

Deși ar părea că sunt sănătoase și recomandate, așa cum spuneam, de companiile producătoare, pateurile vegetale, sau orice pastă de acest tip, de fapt sunt pline de aditivi alimentari.

Același studiu InfoCons atrage atenția asupra procentelor de aditivi alimentari regăsite în pateurile vegetale existente în piață:

  • 61.54% din produse au în compoziție E-uri (aditivi alimentari), iar nnumărul de aditivi alimentari variaza între 0 – 13:
  • 2.56% din produse au în compoziție 13 E-uri;
  • 5.13% din produse au în compoziție 11 E-uri;
  • 5.13% din produse au în compoziție 10 E-uri;2.56% din produse au în compoziție 9 E-uri;
  • 2.56% din produse au în compoziție 7 E-uri;
  • 12.82% din produse au în compoziție 6 E-uri;
  • 12.82% din produse au în compoziție 5 E-uri;
  • 15.38% din produse au în compoziție 4 E-uri;
  • 2.56% din produse au în compoziție 3 E-uri;
  • 38.46% din produse nu au în compoziție E-uri;
  • 58.97% dintre produsele studiate au avut în componență caragenanul (E407);
  • 43.59% dintre produsele studiate au avut în componență monoglutamatul de sodiu (E621);
  • 30.77% dintre produsele studiate au avut în componență acid citric (E330);
  • 30.77% dintre produsele studiate au avut în componență eritorbat de sodiu (E316).

 

Cei de la InfoCons au tras uns emnal de alarmă și în privința conținutului de zahăr și sare în pateurile vegetale, iar datele arată cam așa:

  • Cantitatea de glucide între 3.08g si 9.9g.
  • 94.87% din produse cantitate de sare între 0.51g și 1.95g.

 

Șase ingrediente regăsite în pateurile vegetale și carnea „pe bază de plante”

Conform unui număr de cercetări, în pateurile vegetale, pastele de acest tip și carnea pe bază vegetală se regăsesc și următoarele ingrediente, care nu ne fac bine:

Roșu #3/Eritrozină

Roșu #3/eritrozină este un colorant alimentar artificial pe care specialiștii l-au recunoscut ca fiind cancerigen pentru tiroida încă din 1990.

Este interzisă utilizarea acestuia în produsele cosmetice și în medicamentele topice, dar încercările repetate ale agenției de a interzice utilizarea Red #3 în produsele alimentare au fost oprite de grupuri de interese speciale.

Colorant caramel

Colorantul caramel se referă la oricare dintre cele patru clase de coloranți alimentari caramel, dintre care două sunt asociate cu cancerul.

Procesul de fabricare a colorantului caramel din clasele III și IV produce subproduse cancerigene care pot rămâne în produsul final.

Terțiar Butlhidrochinonă

Butilhidrochinona terțiară (TBHQ) este un conservant sintetic care previne decolorarea alimentelor procesate. Studiile privind TBHQ pe animale de laborator au constatat asocieri cu un risc crescut de convulsii, mărirea ficatului, efecte neurotoxice și tumori. În consecință, este limitatăcantitatea de TBHQ permisă în alimente la mai puțin de 0,02% din conținutul de grăsimi.

Tripolofosfat de sodiu

Tripolifosfatul de sodiu (STPP) este un conservant sintetic care ajută alimentele procesate să își păstreze frăgezimea și umiditatea în timpul depozitării și transportului. Potrivit cercetărilor, STPP este o neurotoxină suspectată și poate provoca tulburări digestive în cantități suficient de mari.

Izolate și concentrate de proteine din soia și proteine vegetale texturate

Izolații de proteine din soia, concentratele și proteinele vegetale texturate sunt obținute prin separarea proteinelor din soia de grăsimi. Pentru a face acest lucru, mulți producători îmbăiază fulgii de soia într-un solvent numit hexan, care este o neurotoxină umană cunoscută și suspectată de a dăuna sănătății reproductive și fetale.

Cea mai mare parte a hexanului este evaporată, dar cantități mici de hexan rămân în produsul final. Deși Uniunea Europeană interzice ca alimentele să conțină mai mult de 10 părți pe milion (ppm) de reziduuri de hexan, nu limitează hexanul în soia procesată și nici nu cere producătorilor să monitorizeze nivelurile din produsul final. Teste independente au descoperit 50 ppm de hexan în produsele alimentare de peste 5 ori mai mult decât pragul de siguranță din Europa.

Propilenglicol

Propilenglicolul este o substanță chimică incoloră și inodoră, derivată din petrol. Este ingredientul principal în antigel și lichidul din țigările electronice. Specialiștii recunosc propilenglicolul ca fiind sigur în doze mici. Uniunea Europeană are un prag mai strict. Limita acestora a dus la retragerea Whisky-ului Fireball Cinnamon în trei țări scandinave, deoarece conținea prea mult propilenglicol pentru a respecta standardele de siguranță.

Articole recomandate