La nivel mondial există din ce în ce mai multă lume care suferă de o boală rară. Specialiștii spun că vârsta apariției acestei afecțiuni pe tot parcursul vieții nu este cunoscută. Unii oameni raportează simptome între 9 și 13 ani. Misofonia, o boală rară și periculoasă, este mai frecventă la fete și apare rapid, deși nu pare să fie legată de niciun eveniment. Se pare că celebra Delia suferă de această boală, misofonie. Vedeta a recunoscut această afecțiune, recent, pe rețelele de socializare.
Boala rară de care suferă Delia, misofonie, numită și sindrom de sensibilitate sonoră selectivă, este o afecțiune în care anumite sunete declanșează o izbucnire marcată de iritație, furie sau agresivitate. Persoanele cu misofonie reacționează într-un mod extrem și adesea emoțional la anumite sunete „declanșatoare”. Reacțiile variază de la enervare, fugă sau chiar furie, cu unele persoane care se lovesc violent.
Misofonia este o afecțiune slab înțeleasă și încă sub cercetare. Termenul misofonie nu a apărut pentru a descrie starea până în anul 2000, deși starea a fost descrisă mult mai devreme ca sindrom de sensibilitate sonoră selectivă. Conștientizarea tulburării a crescut de la câteva știri difuzate la nivel mondial despre această tulburare în 2011.
Fanii au fost luați prin suprindere de declarațiile făcute recent de Delia, pe rețelele de socializare. Vedeta a recunoscut că suferă de această boală rară, dând și câteva detalii despre cum se manifestă și care sunt reacțiile unei persoane care suferă de această boală, misofonia.
Tulburarea poate crea probleme în viața socială. Cei cu misofonie au fost cunoscuți că dezvoltă anxietate anticipativă atunci când intră în situații în care pot fi prezente sunete declanșatoare. Cei care au mosifonie evită restaurantele sau chiar mănâncă separat de soțul / soția, familie sau colegii de cameră. Specialiștii spun că, în cazul bolii misofonia, există și alte elemente declanșatoare, unele chiar vizuale.
Odată descoperită boala misofonia, specialiștii au încercat să găsească motivația din spatele acestei afecțiuni. Astfel s-a dedus că simptomul principal al misofoniei este o reacție extremă ca răspuns la alte persoane care emit anumite sunete. Aceste reacții pot include:
Răspunsul pe care îl are o persoană cu misofonie la acești factori declanșatori este adesea numit „autonom” și uneori comparat cu răspunsul „luptei sau fugii” al organismului. Răspunsul la luptă sau fugă este numit și răspunsul la stres acut. Este modul natural al organismului de a răspunde la o situație pe care o consideră amenințătoare.
O serie de lucruri se întâmplă ca parte a acestui răspuns:
Cercetările au arătat că persoanele cu misofonie experimentează, de asemenea, tensiunea arterială crescută, bătăile inimii și temperatura crescută a corpului. Toate aceste răspunsuri reprezintă modul în care organismul se pregătește să răspundă la stimulul amenințător. Nu este clar de ce o persoană cu misofonie ar putea răspunde într-un mod similar cu un sunet declanșator, dar cercetătorii consideră că acest răspuns este involuntar.
Persoanele cu această afecțiune cronică raportează adesea sentimente de panică, furie și anxietate ca răspuns la declanșarea zgomotelor. Persoanele cu misofonie pot depune eforturi mari pentru a evita expunerea la zgomote. Se pot izola social sau pot inventa mecanisme interesante de rezistență. Unii pot purta căști sau pot produce alte zgomote pentru a îneca sunetele declanșatoare.