Carmen Maria Racolţa, alias Carmen de la Sălciua, susţine că a reuşit să se vindece după despărţirea de fostul ei soţ, Culiţă Sterp. Nu i-a fost uşor, dar astăzi poate spune că “l-a iertat pe Culiţă şi s-a iertat şi pe sine pentru tot ce nu a mers” în povestea lor de dragoste.
Cei doi au format între 2017 şi 2019 una dintre cele mai invidiate familii din showbizul autohton, dar lucrurile nu au mers aşa cum îşi propuseseră. În cele din urmă, în 2019 au divorţat, Culiţă Sterp declarând că în această poveste “s-a simţit trădat de cel mai bun prieten al său”, fără a oferi însă amănunte. Peste ani de la despărţirea celor doi, Carmen de la Sălciua a oferit un amplu interviu pentru impact.ro. Carmen de la Sălciua spune că s-a vindecat la doi ani de la divorț:
„L-am iertat şi pe Culiţă, şi m-am iertat şi pe mine. Într-o poveste de iubire oamenii mai fac şi greşeli!”
Carmen de la Sălciua: Eu, să fii dispărut? Nici pomeneală! Ba chiar aş putea spune că în aceste zile şi săptămâni din urmă am fost mai activă ca oricând. Dar cred că ştiu unde bateţi. Pe la finele verii am fost mai puţin activă pe reţelele sociale. Am avut o perioadă de acest fel, în care am simţit nevoia să mai iau o pauză. Am ajuns la concluzia că e foarte trist şi foarte fals ce se întâmplă acum pe reţelele sociale.
Nu e chiar viaţă adevărată acolo. Sincer îţi spun, pana asta cibernetică de zilele trecute, eu cred că ne-a prins bine tuturor. Toată lumea intrase în panică, dar pentru mine a fost un semn că acest lucru ar putea fi unul ce ar trebui să ne dea de gândit tuturor. Fiindcă viaţa adevărată nu e nici pe Instagram, nici pe Facebook sau în altă parte. Şi v-o spune cineva care a revenit oarecum în lumea reţelelor sociale, în ultimele săptămâni.
Carmen de la Sălciua: Cu Cupidon am o relaţie foarte bună. El a decis să-şi mai păstreze o vreme, măcar, săgeţile în propria tolbă. Dar serios vorbind acum nu am dat nicio şansă nimănui, în ultimii doi ani, să se apropie de inima mea. Mi-am oferit timp din belşug ca să mă vindec. Să mă vindec de greşelile mele, care nu au fost puţine, şi de vechea mea opţiune asupra lumii.
Într-o poveste de iubire faci şi greşeli, e inevitabil. Iar eu, cea care uram până acum doi ani singurătatea în viaţă sau în iubire, am ajuns parcă să o preţuiesc. Sunt conştientă că sunt încă preţuită, curtată, ba chiar vă pot spune că am primit şi câteva cereri de logodnă, ba chiar şi în căsătorie. Am ridicat însă un zid în jurul meu şi aştept acum ca cel ce va reuşi să-l doboare să ştie ce vrea de la viaţă.
Carmen de la Sălciua: Dacă l-am iertat? Sigur că da, şi pe el, şi pe mine. Îi doresc tot binele din lume lui Culiţă, dar şi puterea de a avea grijă de noua sa familie, fiindcă nu e uşor. L-am felicitat atunci când i s-a născut copilul, i-am urat sănătate şi lui, şi soţiei şi micuţului. Iar el mi-a mulţumit. Acum am ajuns într-o fază în care ştiu că vorbele, singure, nu mai sunt suficiente.
E nevoie şi de fapte, care să le dubleze, care să-ţi arate că te poţi bizui pe cel de lângă tine. Mi-am învăţat lecţia singurătăţii şi cred că am ajuns în etapa în care voi accepta ceea ce-mi oferă mai bun viaţa. Altfel spus, dacă voi merge într-o bună zi la un mic magazin să-mi cumpăr nu ştiu ce şi acolo îmi voi întâlni marea iubire, o voi acceptat necondiţionat. Dacă inima-mi va spune că aşa va fi bine să fac, o voi face!
Carmen de la Sălciua: (râde!) Sincer, nu ştiu! Să dea Domnul să devin mamă, cât mai repede fiindcă e un lucru pe care mi-l doresc. Dar nu mă grăbesc, aşa cum vă spuneam. Am învăţat din greşelile trecutului şi-mi doresc să nu le mai repet!