Sanda Ladoși i-a fost alături regretatului Bogdan Stanoevici pe toată perioada spitalizării și a suferit enorm când artistul a pierdut lupta cu moartea. Nu au fost doar colegi, ci și prieteni foarte buni. După decesul actorului, survenit pe 12 ianuarie 2021, Sanda și-a schimbat părerea despre viață și crede că nimic nu este întâmplător, potrivit mărturisirilor făcute în exclusivitate pentru Playtech Știri. Altfel, artista nu ne-a ascuns faptul că și-ar fi dorit să rămână în Africa de Sud, unde a simțit că ar fi trăit într-o altă viață. Ce a descoperit Sanda Ladosi după moartea lui Bogdan Stanoevici.
Playtech Știri: Ne vedem din nou la o lansare de carte a Marinei Almășan. Ultima oară a fost un interviu la pătrat, tu avându-l alături și pe Bogdan Stanoevci…
Sanda Ladoși: Da…Din păcate, nici nu ne dăm seama cum trece timpul și interesant e că dorul de ei nu se atenuează. Indiferent cât ar trece, e un gol imens. Pierderea lui Bogdan (Stanoevici – n.r.) a fost una foarte mare și sunt sigură că sunt în asentimentul multora.
Ai reușit, și cu ajutorul prietenilor, să-i țineți toate parastasele…
Absolut toate, și așa va fi și de aici înainte. Așa mi se pare normal. El este român, născut, crescut, educat în România. A fost extrem de credincios și până la urmă este un lucru de bun simț. E singurul lucru practic pe care-l mai putem face pentru el. Să ne aducem totuși aminte de lucrurile frumoase create împreună, de momentele frumoase petrecute împreună, de tot ce l-ar putea readuce în atenția și-n lumina reflectoarelor pe cel care a fost și a rămas în inimile noastre Bogdan Stanoevici.
Spuneai, cândva, că și-ar fi presimțit, parcă, moartea…
Sunt multe de spus pe tema asta, nu știu dacă multă lume ar înțelege și prefer să mă abțin. Sunt anumite elemente care după ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat cu el am avut foarte multe explicații. Nu a fost ceea ce mi-am dorit, dar, din păcate, în fața Universului, în fața Creatorului, în fața a ceea ce înseamnă viața, pentru fiecare dintre noi, niciodată nu știm ce se întâmplă. Și, cu siguranță, nimeni nu a reușit să-și salveze persoanele pe care le-a pierdut. Oricine și-ar dori să aibă o asemenea putere și ești neputincios în fața unor astfel de evenimente.
Crezi că ceea ce ți-e scris se întâmplă?
Nu sunt fatalistă, dar cu siguranță există un plan divin, Universul acesta e pură matematică, nimic nu e întâmplător. E firesc că și noi avem liberul nostru arbitru. Dar cred totuși că punctele esențiale ale vieții noastre sunt oarecum acolo, prescrise.
În legătură cu subiectul lansării acestei cărți… Ai fost în Danemarca?
Nu, nu am fost în Danemarca. E o limbă pe care nu o înțeleg absolut deloc, deși se spune că e ușoară, paradoxal. Deși din punct de vedere muzical mie mi se pare dificilă. Dar e o țară interesantă, așa am urmărit-o în partea de documentare, de literatură. Fiecare loc de altfel e interesant de explorat.
În ce țară ți-ai dori să ajungi?
Eu cred că nu-mi cunosc suficient de bine țara, ca să-mi doresc să mă mai duc prin alte locuri. Am văzut foarte multe, probabil că mai am multe de explorat, dar în momentul acesta, sincer, cred că India m-ar interesa foarte tare. În America de Sud mă simt oarecum atrasă de zona respectivă. Dar cred că mai întâi de toate trebuie să ne cunoașem țara înaine de a călători în lumea largă.
Care a fost cea mai frumoasă țară vizitată?
Africa de Sud. De departe, cea mai frumoasă experiență. Cred că a fost singurul loc în care mi-aș fi dorit să rămân. Nu știu de ce, nu aș putea să-mi explic acum, dar am avut sentimentul acela ca și când am mai trăit o dată acolo. Nu am o explicație logică, dar probabil faptul că m-am simțit atât de bine. Energia locului a fost atât de specială. Mi-a plăcut mult, mult de tot.
Te-ai putea gândi, la un moment dat, să vă mutați acolo?
Nu, eu sunt româncă și rămân româncă până la capăt.
Foto: Daniel Bălan