În ultimii ani România a pierdut extrem de mulți bani, mai ales când vine vorba de plata sumelor pentru pensiile speciale și de lux. Acealași lucru s-ar putea întâmpla și anul acesta, dacă nu se vor lua măsuri în indexarea acestor pensii pe principiul contributivității. Sumele sunt extrem de mari, iar asumările din PNRR ar trebui luate în calcul, tocmai pe acest considerent.
La nivelul fiecărui ani, România plătește sume imense pentru cei 183.000 români cu pensii speciale, de la bugetul de stat. În raport, există aproape 5 milioane de români pensionari, cu pensii sub limita medie europeană.
Numai în cazul procurorilor, care încasează lunar o astfel de pensie, statul plătește aproximativ 78,6 milioane de lei. La un calcul simplu, asta înseamă aproximativ 19.000 de lei lunar, bani pe care procurorii pensionari îi încasează lunar.
În cazul pensionarilor din cadrul foștilor angajați ca personal civil în aviație, statul plătește peste 16,1 milioane de lei, iar pentru foștii angajați ai Curții de Conturi sunt virați de la bugetul de stat, aproximativ 4,9 milioane de lei pentru toți cei 603 pensionari.
Anul 2022 ar putea crește și mai mult cheltuielile cu pensiile speciale, asta în cazul în care nu se trace la alinierea lor pe principiul contributivității. Acest aspect a fost asumat de premierul demis Florin Cîțu, atunci când și-a pus semnătura pe proiectul final al PNRR, și aprobat de Comisia Europeană.
Actualul guvern va trebui să găsească rapid o soluție în cazul acestor pensii speciale. Altfel riscul este ca oficialii CE să oprească trimiterea banilor atribuiți României, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, sumele ridicându-se la aproape 30 de miliarde de euro. Până la finalul anului trecut România primea o primă tranșă din acești bani.
Guvernul condus de Nicolae Ciucă anunța promisiunile făcute Comisiei Europene de a revizui pensiile speciale, enunțând și punctele principale ale acestui demers, după cum urmează:
– va revizui pensiile speciale
– va alinia pensiile speciale la principiul contributivității
– nu se vor crea noi categorii de pensii speciale
– nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare
– excepție vor face pensiile magistraților.
Toate aceste puncte au fost asumate prin semnarea acordului cu privire la Programul Național de Redresare și Reziliență. La finele anului bilanțul arată că au fost eliminate pensiile parlamentare și au fost blocate pensiile speciale acordate aleșilor locali, prin procesul de prorogare a plății acestora.
Rămâne să vedem care va fi soluția referitoare la celelalte pensii speciale, și când va intra efectiv în vigoare aceasta.