Câte dosare penale pentru ”zădărnicirea combaterii bolilor” au ajuns la tribunal, de fapt. Cifra e uluitor de mică

Câte dosare penale pentru ”zădărnicirea combaterii bolilor” au ajuns la tribunal. O analiză arată însă că din mii de dosare înregsitrate de procurori pentru acest tip de infracțiune numai 23 au ajuns însă pe masa judecătorilor, iar în aproape o treime dintre ele inculpații au fost achitați în primă instanță.

Câte dosare penale pentru ”zădărnicirea combaterii bolilor” au ajuns la tribunal, de fapt

În plus, amenzile primite în pandemie de sute de mii de români pentru încălcarea restricțiilor din starea de urgență au fost declarate neconstituționale.

Potrivit portalului instanțelor, în intervalul 2021-2022, la judecătoriile din țară s-au înregistrat 23 de dosare, în care 24 de inculpați au fost trimiși în judecată sub acuzația de ”zădărnicirea combaterii bolilor”. Aproape la fiecare caz, inculpații au fost anchetați fiindcă au fugit din spital sau din locurile în care stăteau în carantină.

De asemenea, o informare a Parchetului General de la finalul lunii iulie 2020 a indicat faptul că Parchetele din toată țara aveau înregistrate atunci peste 1.000 de dosare, iar 400 dintre acestea deja fuseseră clasate.

În șapte dintre 23 de dosare trimise în judecată acuzații au fost achitați pe fond, însă Parchetele au depus apel. Ceea ce este inedit este însă că unul dintre inculpații din cele șapte dosare a recunoscut că este vinovat în fața judecătorului, însă judecătorul l-a declarat nevinovat.

Zece dosare există pe rolul primei instanțe, iar în alte șase există sentințe definitive: între 4 și 6 luni cu suspendare sau amânarea aplicării pedepsei, 3 luni de frecventare a unor cursuri de educație civică și 1 an cu executare, notează G4media.

Ce s-a întâmplat cu amenzile

În ce privește motivația sentințelor de achitare, de fiecare dată magistrații au invocat situația că, la momentul comiterii faptelor, deciziile de restrângere a libertății persoanelor și plasarea în carantină se executau în baza unor ordonanțe de urgență. Însă, având în vedere că libertatea persoanei este un drept fundamental, pentru restrângerea unui astfel de drept era nevoie de existența unei legi care, de fapt, nu exista.

Apoi, o altă măsură luată de autorități în perioada de pandemie, ca să restrângă circulația persoanelor, a fost instituirea unui cadru de aplicare a unor amenzi mari pentru cei care încălcau restricțiile impuse de starea de urgență. Prin urmare, s-a ajuns ca, în decurs de aproximativ două luni, să se aplice 300.000 de amenzi în valoare de aproximativ 600 de milioane de lei.

În luna mai a anului trecut, Curtea Constituțională a declarat drept neconstituționale prevederile ce permiteau aplicarea acestor sancțiuni, iar unul dintre motive era că valoarea amenzilor era prea mare în raport cu posibilitățile financiare ale populației.