Cât s-au scumpit apartamentele din România în ultimii 8 ani. Ce ar fi putut cumpăra un client cu banii din chirie

de: Ștefan R. Apostol
26 01. 2023

Cu cât s-au scumpit apartamentele din România în ultimii 8 ani? Noile date din piață, precum și studiile făcute de diferitele platforme imobiliare, precum Imobiliare.net, prezintă creșteri de prețuri la apartamentele din România în ultimii 8 ani. În acest context, cu banii de chirie pe care-i dai azi, spun analizele, e cam complicat să mai poți spera să poți cumpăra un apartament, în comparație cu anii trecuți. Oricum ar fi, trendul de creștere a prețurilor în piața imobiliară românească rămâne unul sus, la fel cum și bula imobiliară s-ar putea sparge mai repede decât se așteptau analiștii.

„Bula imobiliară” de pe piața românească și cât mai rezistă

Odată cu declanșarea pandemiei și a crizei econmice, piața rezidențială din România este unul dintre sectoarele de piață grav afectate. Actuala criză economică și financiară se reflectă atât în scăderea prețurilor de tranzacționare a imobilelor, cât și în scăderea numărului de tranzacții, dar și în reducerea numărului de construcții noi.

Această tendință este aplicabilă întregului spectru al pieței rezidențiale, vorbind aici de proprietăți de lux și locuințe destinate clienților cu venituri medii. România nu face excepție de la această stare de fapt europeană și mondială, din păcate, iar recentele studii de caz arată două trasee extrem de importante.

Primul este cel al scăderii construcțiilor, pe baza creșterii costurilor la materiile prime. Pe de alta, deși ar putea părea în contra timp cu datele din ultimii ani, al doilea traseu este al creșterilor artificiale de prețuri pentru românii care vor să-și cumpere un apartament.

Ceea ce analiștii numesc „bula imobiliară” a dus, paradoxal, la creșterea prețurilor, în unele cazuri artificială, a prețurilor la locuințe, cel puțin în ultimii opt ani. O analiză recentă, făcută de Imobiliare.net arată că această creștere a fost de nu mai puțin 47,2% între  2015 și anul în curs:

Prețul mediu al unui apartament din România a crescut cu 47,2% în ultimii 8 ani. Datele publicate de Institutul Național de Statistică iau în calcul trimestrul III din 2022 față de trimestrul III din 2015, anul de referință stabilit de INS.

La nivel național, locuințele nou construite (indiferent de tipul locuinței – garsonieră, apartament cu 2 camere, apartament cu 3 camere etc) s-au scumpit cu 38% față de acum 8 ani, iar cele vechi, construite înainte de 1977, au un preț mai mare cu 43% față de 2015.

În cazul apartamentelor, creșterea este de 38% pentru imobilele din București și de 52% pentru cele din restul țării.”, se arată în analiza de piață, conform domnului Dragov Vîlceanu, fondator „Asociația Brokerilor Imobiliari”.

Vezi și: Cine va deține piața imobiliară în viitor. Un expert face dezvăluiri: ”Toți vor sta cu chirie”

Analiza din piață arată cu cât s-au scumpit apartamentele din România în ultimii 8 ani

În aceeași analiză, Dragov Vîlceanu face referire la creșterile din piață a apartamentelor din București, în acest caz creșterile din aceeași perioadă studiată, fiind de la Un imobil cu o suprafață de 200 de metri pătrați se vindea, în medie, cu 146.800 de euro în ianuarie 2015, în timp ce luna aceasta prețul mediu de achiziție a ajuns la 170.700 de euro.”, spune domnia sa.

Deși ar putea suna puțin bizar, dar analiza de față aduce în față acest aspect, al supraevaluării prețului la apartamente, sau chiar garsoniere din ultimii opt ani.  Dacă în cazul perioadei de pandemie, 2020-2021 (decembrie), justificarea creșterilor costurilor agenților imobiliari erau, să zicem, pertinente, având în vedere că mai toate materialele de construcții se scumpeau cu aproape 100%, până la momentul decembrie 2019, aceste creșteri nu erau justificate decât doar de interesul agenților imobiliari de a face profit, ajutați foarte tare și de modul de creditare a românilor de către băncile partenere, sau nu, când a venit vorba de creditele imobiliare, deși statul subvenționa parte din ele prin programul „Prima Casă”.

„Cu banii de chirie din 2015 a pierdut aproape 100% din valoarea proprietății în care a stat”

Cu toate astea, valorile înregistrate statistic între 2015 și 2023 arată o pierdere de aproape 100% a celor care în 2015 alegeau să stea cu chirie, după cum accentuează chiar Dragov Vîlceanu:

„Dacă între timp ai stat cu chirie, iar chiria anuală în România este minimum 6% din valoarea locuinței, conform Imobiliare.NET, atunci din 2015 până în 2023 sunt 8 ani, adica ai pierdut 48% din valoarea proprietății, la care se adaugă creșterea prețului locuinței cu 47,3%. În concluzie, cine a stat cu chirie din 2015 până acum a pierdut aproape 100% din valoarea proprietății în care a stat.”

Vezi și: Veste importantă pentru românii cu rate la bancă. Ce se întâmplă cu indicele ROBOR

Același Dragov Vîlceanu vine și cu câteva exemple concludente, pentru a ne da seama de modul în care aceste majorări s-au produs în piață:

„Spre exemplu, o garsonieră din București costa, în medie, 35.300 de euro în 2015. Dacă a ales să locuiască cu chirie, o persoană a plătit în ultimii 8 ani un cost de 16.944 euro. La asta se adaugă o creștere a prețului locuinței cu 16.400 euro, față de 2015. Rezultă o valoare totală de 33.344 euro, sumă cu care chiriașul ar fi putut achita aproape integral proprietatea.

Exemplul este valabil și pentru un apartament cu două camere din București. Acesta costa, în medie, 53.800 de euro în 2015. Dacă o persoană a ales să locuiască cu chirie a plătit în ultimii 8 ani un cost de 25.824 de euro, la care se adaugă creșterea prețului locuiței cu 24.100 de euro față de 2015.

Rezultă o valoare totală de 48.924 de euro, sumă cu care chiriașul ar fi putut achita aproape integral locuința.”, potrivit platformei Imobiliare.net.

Toate aceste date statistice, precum și actualul curs al lucrurilor, nu fac altceva decât să accentueze ideea că „bula imobiliară” românească e pe cale să se spargă, și asta cât mai curând.  Întreaga analiză, prezentată de Draov Vîlceanu o puteți consulta aici, cu graficele în galerie, și explicațiile aferente.