Cât de eficient a fost lockdown-ul în combaterea mortalității cauzată de covid-19, conform ultimului studiu

Blocajele din timpul primului val COVID-19 din primăvara anului 2020 au redus mortalitatea COVID-19 în SUA și Europa, potrivit unei analize a mai multor studii realizate de Universitatea Johns Hopkins. Întrebarea este, cât de eficient a fost lockdown-ul în combaterea mortalității și a răspândirii covid? Ei bine, rezultatele nu sunt deloc îmbucurătoare. Autoritățile au acum de rezolvat anumite probleme, dar au și instrumentele necesare pentru deciziile pe care le vor luat pe viitor.

Cu cât la sută a redus lockdown-ul mortalitatea cauzată de covid

Mai exact, restricțiile și lockdown-ul a redus mortalitatea COVID-19 doar cu 0,2% în SUA și Europa.

„În timp ce această metaanaliză concluzionează că blocajele au avut efecte reduse sau chiar inexistente asupra sănătății publice, acestea au impus costuri economice și sociale enorme acolo unde au fost adoptate”, au scris cercetătorii. „În consecință, politicile de închidere sunt nefondate și ar trebui să fie respinse ca instrument de politică în caz de pandemie.”

Cercetătorii – Steve Hanke, profesor de economie la Universitatea Johns Hopkins, Lars Jonung, profesor de economie la Universitatea Lund, și Jonas Herby, consilier special la Centrul de Studii Politice din Copenhaga – au analizat efectele măsurilor de izolare, cum ar fi închiderea școlilor, închiderea întreprinderilor și mandatele de mascare, asupra deceselor cauzate de COVID-19.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

Radu Bănică a fost bătut și agresat, în școală, de profesorul său: ”De ce plângi? Ești fetiță?”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

„Am găsit puține sau deloc dovezi că închiderile obligatorii în Europa și în Statele Unite au avut un efect notabil asupra ratelor de mortalitate COVID-19”, au scris cercetătorii.

Cercetătorii au examinat, de asemenea, obligația de izolare, constatând că acestea au redus mortalitatea COVID-19 cu 2,9%.

Cercetătorii au concluzionat că limitarea adunărilor ar fi putut crește de fapt mortalitatea COVID-19.

„Autoizolarea poate face ca o persoană infectată să stea la domiciliu cu familia sa, unde riscă să infecteze membrii familiei cu o încărcătură virală mai mare, provocând o boală mai gravă”, au scris cercetătorii.

„Dar, de multe ori, ordinele de izolare au limitat accesul oamenilor la locuri sigure (în aer liber), cum ar fi plajele, parcurile și grădinile zoologice, sau au inclus obligații de a purta mască în aer liber sau restricții stricte privind adunările în aer liber, împingând oamenii să se întâlnească în locuri mai puțin sigure (în interior).”

Ce au descoperit cercetătorii

Cercetătorii au examinat, de asemenea, studiile care s-au concentrat pe măsuri specifice de izolare și au constatat că singura intervenție care a redus mortalitatea COVID-19 a fost închiderea afacerilor neesențiale, care a redus mortalitatea cu 10,6%, dar acest efect a fost probabil determinat de închiderea barurilor.

Cercetătorii au subliniat, de asemenea, alte consecințe neintenționate ale închiderilor, cum ar fi creșterea șomajului, reducerea școlarizării, o creștere a incidentelor de violență domestică și o explozie a supradozelor de droguri.

În perioada mai 2020-aprilie 2021, în SUA s-au înregistrat 100.306 decese cauzate de supradoze de droguri, o creștere de 28,5% față de cele 78.056 de decese înregistrate în precedenta perioadă de 12 luni, potrivit datelor CDC.

Un studiu realizat anul trecut de Comisia națională privind COVID-19 și justiția penală a constatat că incidentele de violență domestică au crescut cu 8,1% în SUA după ce au fost emise ordine de izolare.

Aproximativ 97% dintre profesorii din SUA au declarat că elevii lor au suferit pierderi de învățare în timpul pandemiei de coronavirus, potrivit unui sondaj Horace Mann de anul trecut.

Rata șomajului a atins un vârf la nivel național de 14,8% în aprilie 2020, dar a scăzut la 3,9% în decembrie, ceea ce este încă ușor mai mare decât rata de 3,5% la care se afla în februarie 2020.

„Aceste costuri pentru societate trebuie să fie comparate cu beneficiile închiderii, pe care meta-analiza noastră a arătat că sunt marginale în cel mai bun caz”, au scris cercetătorii din studiul Universității Johns Hopkins, coform Fox5dc.

„Un astfel de calcul standard al raportului beneficiu-cost duce la o concluzie puternică: restricțile ar trebui respinse din start ca instrument de politică în caz de pandemie”.