Cât de afectat a fost creierul adolescenților în carantină. Ce au descoperit specialiștii, cât ar fi îmbătrânit

Cât de afectat a fost creierul adolescenților în carantină. Ce au descoperit specialiștii, cât ar fi îmbătrânit
Oamenii de știință au încercat să înțeleagă depresia în rândul adolescenților

Omenirea a trecut prin doi ani grei, majoritatea fiind afectați de pandemie, într-un fel sau altul. Numai că, recentele studii au scos în evidență date alarmante. Au scos la ieală cât de afectat a fost creierul adolescenților în carantină. Pe cât de reale sunt datele, pe-atât de îngrijorător arată viitorul, spun specialiștii.

Ce au descoperit specialiștii, în urma studiilor

Creierul adolescenților a îmbătrânit mai repede în primul an de pandemie, potrivit unui studiu, iar stresul ar putea fi de vină.

Pandemia de COVID-19 a dus la o sănătate mintală mai precară în rândul adolescenților. Dar, spune studiul, le-a îmbătrânit și fizic creierul.

Acest lucru reiese din noile cercetări ale unei echipe de la Universitatea Stanford din Statele Unite, publicate joi în revista „Biological Psychiatry: Global Open Science”.

Un număr tot mai mare de cercetări arată că pandemia a afectat grav creierul adolescenților din întreaga lume, iar închiderile de școli au avut un impact asupra bunăstării emoționale a copiilor și adolescenților.

Tinerii participanți la studiu au raportat, de asemenea, simptome mai severe de anxietate. Unii au ajuns la chiar la stări de depresie și ceea ce oamenii de știință numesc probleme internalizate.

În acest ultim caz este vorba de sentimente de tristețe, stimă de sine scăzută și frică și probleme de reglare a emoțiilor. Și toate astea s-au întâmplat doar după primul an de pandemie.

Zeci de studii au constatat că sănătatea mintală a adolescenților a avut de suferit în timpul pandemiei. Aceștia au fost scoși din școală, îndepărtați de prieteni și de structurile de sprijin familiare.

Au trebuit să trăiască cu incertitudinea și teama care au venit odată cu coronavirusul. Mulți părinți și-au pierdut locurile de muncă, iar milioane de copii și-au pierdut părinții și bunicii din cauza COVID-19.

Studiul, publicat joi este unul dintre primele care analizează schimbările fizice din creier aduse de acest stres și anxietate.

Oamenii de știință au încercat să înțeleagă depresia în rândul adolescenților

Conform datelor publicate, cercetarea provine dintr-un studiu mai amplu, întins pe o durată de 8 ani.

În tot acest timp, oamenii de știință au încercat să înțeleagă diferențele de gen în ceea ce privește depresia în rândul adolescenților. În urmă cu opt ani, au pornit cu un plan de a face scanări RMN.

Testele erau făcute la 220 de copii cu vârste cuprinse între 9 și 13 ani la fiecare doi ani. Echipa finalizase două seturi de scanări când pandemia le-a întrerupt cercetările și nu au putut începe din nou scanările până la sfârșitul anului 2020.

Echipa a decis că ar fi interesant să studieze efectele pe care creierul adolescenților le-a avut din cauza pandemiei.

Scanările efectuate înainte de pandemie i-au ajutat să facă această comparație. Cercetătorii au comparat scanările RMN la 128 de copii.

Jumătate dintre scanări au fost făcute înainte de pandemie, iar cealaltă jumătate la sfârșitul anului 2020.

Descoperirile au arătat că tinerii care au trecut prin primul an al pandemiei aveau vârste ale creierului mai mari decât vârsta lor cronologică.

Studiul arată cât de afectat a fost creierul adolescenților în carantină

Creierele care trecuseră prin începutul pandemiei au avut creșteri în zona care poate ajuta la reglarea fricii și a stresului, numită amigdala.

Aceleași modificări au fost observate și în hipocampus, zona creierului care poate controla accesul la amintiri. Țesuturile se subțiaseră în partea creierului care controlează funcționarea executivă, cortexul.

„Creierul unui copil se schimbă în mod natural în timp. Am descoperit că aceste schimbări fizice se pot accelera atunci când o persoană trece prin adversități semnificative în copilărie.

Persoanele care sunt expuse la violență, neglijare, sărăcie și probleme familiale în primii ani de viață au o îmbătrânire mai rapidă a creierului.

Acestea pot avea probleme cu sănătatea lor mintală mai târziu.”, se arată în studiu.

Ian Gotlib, autorul principal al studiului, a declarat că echipa de cercetare se aștepta să găsească probleme legate de anxietate, depresie și probleme internalizate.

„Pandemia nu a fost blândă cu sănătatea mintală a adolescenților Dar nu eram exact siguri ce vom găsi cu ajutorul scanărilor RMN. Este întotdeauna interesant să faci cercetări de acest gen când nu ești foarte sigur de ceea ce se va întâmpla.

Aceste efecte au fost interesante și s-au întâmplat destul de repede. Aceasta a fost doar o oprire de un an, așa că nu știam că efectele asupra creierului vor fi atât de pronunțate după o perioadă atât de scurtă de stres.

Se potrivește cu dificultățile de sănătate mintală pe care le observăm.”, a declarat Gotlib, profesor de psihologie la Universitatea Stanford, conform Euronews.

Gotlib speră ca părinții să țină cont de faptul că aceste consecințe asupra sănătății mintale pot persista.

Urmăriți Playtech.ro și pe