Cât costă, de fapt, un loc de veci în Cimitirul Vesel din Săpânța

Cimitirului Vesel de la Săpânța a luat naștere în anul 1935 și fondatorul lui a fost Stan Ioan Pătraș un artist popular din zona Maramureșului, sculptor, poet și pictor. Acesta a pus bazele faimosului cimitir, astăzi, monument cultural protejat de UNESCO. Cimitirul adăpostește astăzi peste 800 de morminte și, cine își dorește, poate avea un loc de veci aici.

Cimitirul Vesel de la Săpânța, situat în zona Maramureșului, este singurul de acest fel din întreaga lume. Ne întrebăm, cât costă un loc de veci în Cimitirul Vesel de la Săpânța?

Vestea tristă a momentului! Familia Băsescu, la pământ! Ce s-a aflat după BOALA CUMPLITĂ, noi detalii

BOMBA MOMENTULUI despre Petre Roman! S-a aflat după moartea Mioarei Roman. Dumnezeule, ce a putut face! E cumplit

Cât costă un loc de veci în Cimitirul Vesel de la Săpânța

Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânța, județul Maramureș, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective, cum ar fi acest epitaf pe crucea soacrei:

”Sub această cruce grea/Zace biata soacră-mea/Trei zile de mai trăia/Zăceam eu și citea ea”.

Inițial, Stan Ioan Pătraș (1908-1977) a sculptat primele cruci viu colorate cu mult înainte de a scrie și versurile care să le însoțească. În anul 1935, crucile au primit și epitafuri, Stan Ioan Pătraș dovedind că se pricepe de minune să facă rime.

Începând cu 1936, Stan Ioan Pătraș a început să sculpteze figurile decedaților pe cruci. Majoritatea monumentelor funerare erau colorate cu albastru, nuanța fiind cunoscută astăzi ca „albastru de Săpânța”.

Până în anul 1977, anul decesului său, Pătraș a realizat mai mult de 700 de cruci în ambele cimitire din Săpânța, cunoscute sub denumirea de „Cimitirul Vesel”. După moartea lui Stan Ioan Pătraș, meșteșugul a fost preluat de Dumitru Pop.

Cimitirul Vesel de la Săpânța și preștul unui loc de veci.

Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de cultura populară, care consideră moartea ca un eveniment trist. S-a făcut ipoteza că Stan Ioan Pătraș s-ar fi inspirat din cultura dacilor, despre care, de la Ovidiu Densușianu încoace, se predă că socoteau moartea ca un eveniment vesel. Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție turistică.

Din anul 2009, cimitirul este obiectivul festivalului anual „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.

Unele cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte este plasată o descriere a vieții celui îngropat, iar pe cealaltă — o descriere a motivului morții. Majoritatea crucilor sunt scrise cu greșeli de ortografie și variante arhaice de scriere.

Într-un material postat pe site-ul vice.com, ziariștii notau că la începutul anului 2019, un loc de veci în Cimitirul de la Săpânța costa între trei și cincii mii de lei, adică între 650 și 1.100de euro.

La acest preț se adaugă și prețul unei cruci tradiționale și a unui poet care să facă versurile ce vor descrie, ulterior, viața defunctului.