Carnea de porc afumată corect. Secretul știut de gospodarii de la țară

Carnea de porc afumată corect. Secretul știut de gospodarii de la țară
Rețetă pentru carne de porc afumată

Cum să prepari în mod corect și delicios preparatele de porc afumate? Doar în unele zone se respectă întocmai pașii. Care e modul de preparare care-ți va încânta cu siguranță invitații de la masa de Crăciun?

Rețetă pentru carne de porc afumată

Afumarea cărnii are un proces aparte care doar în unele zone ale țării se face corespunzător. Marea plăcere așteptată de români e primul fel al mesei de sărbători – platoul plin cu de toate – unde se află în cea mai mare parte preparate făcute cu drag de români cu ajutorul rețetelor din familie. Afumarea se face cel mai des iarnă, pentru a prelungi termenul de valabilitate al produselor din porcul sacrificat de ignat. Cel mai des este scoasă o cărămidă din horn la casele de la țară și se afumă carnea atârnată de grinzi. Oricum ai prefera să o faci, deși așa e cel mai simplu, rapid și la îndemână, trebuie să asiguri ventilarea corectă și corespunzătoare a spațiului de afumat precum și controlul arderii combustibilului folosit (lemn sau rumeguș).

”Faceţi în fiecare zi focul în afumătoare, sub cărnuri: folosiţi un lighean sau o găleată metalică umplută cu rumeguş. Aprindeţi focul în mijlocul ligheanului şi lăsaţi să ardă mocnit (fără flacără – aceasta fiind o tehnică de afumare la rece, iar temperatura nu trebuie să depăşească 23 de grade Celsius). Dacă focul arde prea repede, acoperiţi parţial cu o folie de aluminiu găurită, o sită veche, etc”, este sfatul specialiştilor de la cevabun.ro. ”Afumarea cârnaţilor subţiri este o etapă ce trebuie făcută cu atenţie, la afumătoare folosindu-se de exemplu numai un anumit lemn, de esenţă tare, fără răşină, cum este lemnul de fag. O etapă importantă este presarea cârnaţilor, după primul fum, proces care ajută la uscarea şi afumarea ulterioară a produsului”, spune Gabriel Nedelcu, de la Casa Papuc.

Specii de lemn pentru afumarea tradițională

Fag – este cel mai folosit, pentru că se găseşte uşor. Are conţinut scăzut de tanini, fumul este curat, fără adaos de aromă. Este potrivit pentru toate tipurile de carne roşie, mai puţin pentru peşte sau pasăre.
Stejar – mediu aromat, cu conţinut ridicat de tanini, formează o peliculă roşiatică pe carne. Se recomandă pentru porc sau vită, dar poate fi folosit la aproape toate tipurile de carne. Se poate combina cu măr sau piersic pentru o aromă dulceagă.
Prun – aromă puternică, se foloseşte cu moderaţie şi se recomandă celor pricepuţi. Poate induce gust iute foarte uşor, în schimb folosit cu moderaţie pentru toate tipurile de carne are o aromă distinctă, curată, de fum. Asiguraţi ventilare mare pentru acest tip de lemn.

Măr – aromă dulceagă, fină, fructată, potrivită pentru şuncă, carne de pasăre de curte sau vânată. Necesită timp mai îndelungat pentru pătrundere.
Cireş – acoperă produsele cu o pojghiţă roşiatică şi conferă un gust dulce moderat. Se pretează pentru toate tipurile de carne. A se folosi preferabil în combinaţie cu stejar sau măr. În combinaţie cu nuc oferă rezultate neaşteptat de plăcute. Anin sau
Arin – o aromă foarte difuză, uşoară, preferată pentru afumarea peştelui, a cărnii de pasăre de curte sau salbatică. Este usor dulce, cu note fructate.

Nuc – americanii îi spun hickory, pentru că diferă subspeciile de lemn de pe cele două continente. Aromă puternică, foarte pătrunzătoare, necesită atenţie sporită pentru a evita supra-afumarea. Se recomandă pentru coaste, porc sau în combinaţii cu lemn dulce de măr sau cireş pentru carnea albă.
Arţar – conferă o aromă dulce, uşoară, preferată pentru afumarea cărnii albe. Se poate folosi pentru afumarea vegetalelor, a ardeilor pentru boia sau a brânzeturilor. Răşinoase – se recomandă evitarea lor, pentru că răşina conduce la amăreală, deşi în unele situaţii sunt specii cu conţinut mai scăzut de răşină, cum e cedrul, cu care se pot afuma brânzeturi. (Sursa: stejarmasiv.ro)

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI