Știi care este pluralul cuvântului ghem? Formele de plural ale cuvintelor pot fi uneori o provocare în limba română, iar unul dintre cele mai problematice este pluralul cuvântului “ghem”. Puțini români știu care este forma corectă, așa că nu e de mirare că folosesc un cuvânt greșit pentru acest cuvânt.
Dicționarul Explicativ al Limbii Române oferă claritate în această chestiune: dacă vorbim despre „un obiect de formă (relativ) sferică, rezultat prin depanarea unor fire (de ață, de lână etc.)”, atunci pluralul corect este unul singur: „gheme”.
Cu toate acestea, există și o situație specială. În terminologia tenisului, „ghem” este folosit pentru a descrie fiecare punct câștigat de un jucător într-un set, după erorile adversarului. Și aici apare o altă variantă de plural: „ghemuri”.
Vezi și: Fii bun la gramatică: cum se scrie corect: ”El creează” sau ”El crează”
Deci, pentru obiectele de formă sferică sau pentru sfoară adunată laolaltă într-o formă sferică, pluralul este „gheme”, iar pentru punctele din tenis, este “ghemuri”.
Gramatica limbii române este una extrem de interesantă și extrem de grea, ar spune străinii. Există și concepte precum „substantivele defective de plural”.
Vezi și: Care este pluralul cuvântului „gimnastică”. Punem pariu că nu ştiai?
Acestea sunt cuvinte care nu au forme de plural sau singular. La substantivele defective de plural sau de singular vorbim în primul rând despre nume de materie sau substantive abstracte: lapte, ulei, curaj (defective de plural), spaghete, funeralii, tăiței, ochelari (defective de singular).
Substantivele defective de plural sunt: lapte, miere, făină, tenis, aur, fotbal, istorie, cinste, foame, oboseală, onoare, etc.
Substantivele defective de singular sunt: icre, spaghete, zori, câlți, ghilimele, măruntaie, aplauze, tăiței, etc.
Dar știai că există și substantive abstracte numărabile? Acestea sunt iubire-iubiri, idee-idei, talent-talente, etc.
Atunci când substantivele masive și abstracte se folosesc la plural, sensul se schimbă.
Exemple: vin/vinuri, nisip/nisipuri, ciorbă/ciorbe.
La substantivele abstracte, se face trecerea de la abstract la concret: amabilitate/amabilitți, bunătate/bunătăți, etc.
Substantivele nonnumărabile cu forma de singular pot fi asociate cu cele numărabile, cu adjective pronominale de tip „mai mult, puțin, destul”, ca de exemplu: „mult vin”, „puțin curaj”.
Există în gramatica limbii române și substantive invariabile, care au aceeași formă: pui, învățătoare, nume, arici, licurici etc.
Totodată, există substantive abstracte precum democrație, fraternitate, fobie, vibrație, etc.
Substantivele neregulate sunt soră, ou, noră, cap, etc. Cele variabile, care au forme de singular și de plural distincte sunt cafea, casă, șosea, televizor sau cafele, case, șosele, televizoare.
Află și: Cuvântul din limba română folosit greşit care a căpătat un nou sens
Substantive defective de plural sunt ochelari, zori, icre, funeralii, etc. Cele mobile sunt substantivele care se formează, cu ajutorul sufixelor moționale: