Finalul lunii ianuarie 2023 a adus primul episod sever de iarnă în mai multe regiuni ale țării. Ninge de câteva zile, fără oprire, specialiștii de la Administrația Națională de Meteorologie au emis mai multe avertizări de tip cod galben și cod portocaliu pentru acest weekend. Care au fost zonele din România cele mai afectate de zăpadă și care a fost motivul pentru care nu a nins mai mult în Bucureşti.
După recordurile de temperatură stabilite la începutul lui ianuarie, finalul primei luni din acest an a venit cu primul episod serios de iarnă. Specialiștii de la Administrația Națională de Meteorologie au emis mai multe avertizări de tip cod galben și cod portocaliu de precipitații, intensificări ale vântului, ninsori și viscol în mai multe regiuni ale țării.
Condițiile meteo nefavorabile au afectat circulația pe mai multe șosele, echipaje de pompieri și militari fiind mobilizate pentru a interveni, pe Aeroportul Otopeni din Capitală s-au înregistrat ore întregi de întârzieri, iar porturile de la Marea Neagră au fost închise.
Capitala și mai multe județe din țară au rămas sub cod galben până duminică dimineața.
„În Dobrogea, estul Munteniei, jumătatea sudică a Moldovei, precum şi în zona Carpaţilor de Curbură va continua să ningă (se vor acumula în general 15…20 l/mp) şi să se depună strat de zăpadă. În aceste zone vor mai fi intensificări ale vântului, cu viteze în general de 45…55 km/h, viscolind ninsoarea, local troienind zăpada şi determinând scăderea vizibilităţii. În restul zonei atenţionate din Muntenia (judeţele Prahova, Giurgiu, Ilfov şi municipiul Bucureşti) va ninge moderat cantitativ, iar vântul va avea intensificări în general de 30…35 km/h”, a transmis ANM.
Citește și: Cât e stratul de zăpadă în România în funcţie de zonă. Lista completă a drumurilor închise
Zonele din România cele mai afectate de zăpadă au fost estul Munteniei și jumătatea sudică a Moldovei. Cu toate că estimările inițiale anunțau ninsori abundente și în București, realitatea a fost cu totul alta.
„Amploare mult mai slabă a fenomenelor pe zona Bucureștiului și mare parte din Muntenia. Aici noi estimam că am putea ajunge la un strat de zăpadă care să treacă de 25 – 30 de cm. Nu a fost așa. Iar explicația este simplă. În analiza modelelor meteo, mergând, preponderent pe ECWMF, noi am considerat că izoterma de 0 grade (snow line), linia care practic delimitează precipitațiile lichide de cele solide, se va poziționa mult mai la est, cuprinzând mai ales Dobrogea și SE extrem al Munteniei. Numai că realitatea din teren a fost că această izotermă s-a poziționat fix pe București. Ceea ce a făcut ca, pe de o parte, sudul Capitalei să aibă parte de ploi, în timp ce, în același moment al zilei, în nord, spre Băneasa, să avem viscol”, au explicat cei de la Prognoze Meteo, într-un mesaj transmis pe pagina de Facebook.
Citește și: Gromovnicul sau meteo din bătrâni pentru februarie 2023. Mihai Voropchievici: Vremea se schimbă radical