Gazprom, cel mai mare producător de gaze din lume, furnizează în mod obișnuit peste o treime din necesarul țărilor din Uniunea Europeană. În noiembrie 2021 fluxurile au scăzut la minimul ultimilor șase ani. De luni de zile, livrările de gaze din Rusia au fost mult sub nivelul de dinaintea pandemiei. Cu alte cuvinte Europa este într-o criză accentuată a gazelor naturale.
În decembrie 2021, aproximativ 12,7 miliarde de metri cubi de gaze au fost transportate în Europa de către compania rusă de stat Gazprom. Cel mai mare producător mondial de gaze naturale furnizează de obicei mai mult de o treime din necesarul țărilor din Uniunea Europeană, dar în noiembrie trecut fluxurile au scăzut la minimul ultimilor șase ani.
De luni de zile, livrările de gaze din Rusia au fost mult sub nivelul de dinaintea pandemiei. Volumele de gaz rusesc care au ajuns în case, întreprinderi și instalații de depozitare în 2021 au fost cu aproape un sfert mai mici decât cele din 2019.
Încetinirea a apărut pe fondul unei creșteri globale post-pandemice a cererii de gaze, care a declanșat pene de curent și prețuri record pe piața energetică din întreaga lume. De asemenea, ea coincide cu o creștere a agresiunii rusești față de vecinii săi din Ucraina și Moldova și cu adâncirea tensiunilor cu puterile occidentale în legătură cu gazoductul Nord Stream 2.
Între timp, în timp ce criza globală a gazelor naturale a cuprins economiile europene, forțând închiderea fabricilor, prăbușirea marilor furnizori de energie și una dintre cele mai rapide creșteri înregistrate vreodată la facturile de energie pentru locuințe, Gazprom s-a bucurat de cele mai mari profituri din istorie.
Succesul Gazprom de a profita de pe urma crizei mondiale a gazelor a reaprins acuzațiile potrivit cărora Kremlinul folosește rezervele vaste ale Rusiei ca armă politică împotriva Occidentului și a aliaților săi.
Guvernul rus a negat acest lucru. Gazprom a susținut că respectă toate contractele pe termen lung cu clienții săi europeni. Compania a explicat exporturile „spot” mai mici prin faptul că Rusia a avut ea însăși niveluri scăzute de depozitare a gazelor. În același timp, a dat vina pe temperaturile mai scăzute care au însemnat o cerere internă mai mare. Puțini experți de pe piață sunt pe deplin convinși.
Dar Gazprom trebuie să cântărească beneficiile de a permite ca prețurile la gaze să rămână la niveluri record în comparație cu considerentele comerciale și financiare pe termen lung. Potrivit lui Carlos Torres Diaz, director de cercetare în domeniul gazelor la firma de consultanță Rystad Energy, preluat de TheGuardian, dacă gazul rămâne inabordabil, clienții săi ar putea accelera trecerea la alternative ecologice sau ar putea găsi alte surse de gaz.
În afară de Occident, România a fost printre primele state est-europene care a resimțit această criză energetică și politică a Kremlinului. Din toamna anului trecut, dar și pe fondul liberalizării pieței de gaze naturale, prețurile au explodat în România. În unele cazuri procentele de creștere au ajuns și la 50%.
Cu toate astea, statul a reușit pe ultima sută de metri să implementeze măsuri de contracarare, prin compensații la factura clienților finali și, înghețarea prețului la nivelul celor din vara trecută. Deși prețurile tind să crească în continuare, Ministrul Energiei Virgil Popescu vine cu garanții, spunând că din luna aprilie a acestui an vom vedea scăderi ale prețurilor la gazele naturale.
„Eu mă aştept în perioada de primăvară-vară, evident, şi toamnă să fie o scădere bruscă a preţului la gaz natural. Preţul gazului a tras în sus preţul energiei electrice.
România este o ţară producătoare de gaz, însă pe perioada de iarnă ne asigurăm din import diferenţa de gaze.”, a spus ministrul Energiei, Virgil Popescu, la Antena 3.
Timp de ani de zile, Europa s-a bazat pe gaz ca pe o sursă de energie relativ accesibilă și cu emisii mai reduse decât cărbunele, spun analiștii. Prețurile din această iarnă ar putea încuraja mai multe țări să dezvolte mai multe surse de energie regenerabilă pentru a se proteja de viitoarele creșteri ale pieței energetice.
O altă concluzie este că cei de la Gazprom au dorit întotdeauna să fie considerați un partener energetic de încredere pentru cumpărătorii europeni, iar Europa rămâne principala sa piață, chiar dacă exporturile sale către Asia cresc.
Gazprom se gândește la viitorul său și la exportul de hidrogen și în Europa. Dacă prețurile vor intra într-o zonă descendentă, așa cum preconiza Virgil Popescu, rămâne, totuși, de văzut, dar cert este că cel care are de suferit este consumatorul direct.