De azi începe ultima săptămână înainte de Postul cel Mare, numită Săptămâna Albă. Creștinii ortodocși obișnuiesc să intre cu inima curată în cea mai importantă perioadă a anului din punct de vedere religioși. Credincioșii renunță la carne pentru a se pregăti să intre în Postul Paștelui, cel mai lung și aspru dintre cele patru posturi importante. Timp de 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, oamenii vor exclude din alimentație carnea, lactatele și ouăle. În această perioadă, vor fi doar două dezlegări la pește, de Buna Vestire și în Duminica Floriilor. Paștele va fi celebrat în acest an în data de 2 mai. Alte interdicții.
Săptămâna aceasta este una specială pentru credincioșii de pretutindeni. Este prima în care nu se mai mănâncă bucate din lapte, brânză și ouă. Oamenii au dat năvală în magazine pentru a se pregăti de Postul Mare. În acest an, Paștele ortodox pică pe 2 mai, în timp ce Paștele catolic va fi pe 4 aprilie. Înainte, creștinii trec de la desfrâu culinar la purificare religioasă, ce ține 40 de zile și 40 de nopți.
Conform rânduielii, postul Paștelui se împarte în două perioade: postul Păresimilor și postul Paștelui. În anul 2021, postul Paștelui începe în data de 15 martie și se încheie pe 1 mai, urmând ca duminică, 2 mai, creștinii ortodocși să serbeze Paștele.
Postul se încheie vineri, 23 aprilie, înainte de Sâmbăta lui Lazăr. Această zi, împreună cu Duminica Floriilor, sunt considerate praznice aparte fiindcă sunt urmate de Săptămâna Patimilor (Săptămâna Neagră), încadrată într-un regim mai aspru de postire.
Pe lângă abstinența de la aceste feluri de mâncare, în postul Paștelui creștinii trebuie să adopte și o atitudine spirituală. Mai mult, oamenii sunt îndemnați să se rețină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele, ceea ce înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc. De asemenea, în această perioadă nu sunt permise nunțile, botezurile, cântările, distracțiile și dansurile.