Buget 2019: cele mai penibile exprimări despre bugetul României

Susținătorii bugetului pe 2019 s-au întrecut în declarații care mai de care mai caraghioase. Iată mai jos un top alcătuit din perlele spuse de autorități:

Plata orelor suplimentare de muncă înseamnă bani aruncați aiurea

Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu excepţia anumitor salariaţi din domeniul apărării, siguranţei şi ordinii publice sau personalului cu statut special. Pentru că plata orelor suplimentare, reprezintă o risipă de bani, potrivit autorităților.

„În Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020-2022 se vorbește, printre altele, despre evitarea risipei banului public, prin măsuri de limitare a cheltuielilor. Una dintre măsuri: munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din domeniile apărării, siguranței și ordinii publice sau personalului cu statut special”, a declarat Ministerul Finanţelor Publice, potrivit HotNews.

Ministrul Finanțelor Publice vorbește despre „riscuri pozitive”

Ministerul Finanțelor Publice menţionează, că pe plan intern „riscurile sunt în general pozitive”, iar tensiunile internaţionale ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb şi implicit, la rate ale inflaţiei peste nivelul prognozat.

„Pe plan intern, riscurile sunt în general pozitive. De asemenea, redresarea cererii pe piaţa imobiliară, pe segmentul locuinţelor, ar putea antrena o relansare a activităţii în construcţii”, notează Ministerul Finanţelor Publice (MFP), în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019.

Cuvinte care se bat cap-n-cap: Economia Europei o să crească, dar o să și scadă

„În ciuda unui mediu mai incert, se preconizează că toate statele membre vor continua să înregistreze creștere economică, deși într-un ritm mai lent, datorită forței consumului și investițiilor interne. În absența unor șocuri majore, Europa ar trebui să poată susține o creștere economică peste potențial, crearea intensă de locuri de muncă și scăderea șomajului”, se mai arată în comunicatul  privind situaţia macroeconomică pe anul 2019.

Economia României a crescut cu 5,5%

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) îşi păstrează optimismul pentru anul 2019 şi estimează că România va avea o creştere economică de 5,5%, un salariu mediu net de 3.085 lei, iar euro va creşte abia la 4,67 lei.

„Bugetul este construit pe o creștere economică de 5,5%. Pentru anul trecut, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează 4,5%. Să spunem că așa e, până la proba contrarie. Luând în considerare că economia românească este strâns legată de cea a Europei, care este de așteptat să încetinească mult, rămâne de văzut cum va reuși țara noastră să depășească creșterea din 2018 și să urce în aceste condiții”, potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

Cuvinte îndrăznețe: „România se află în topul economiilor UE”

„România are în viitor o serie de provocări: soliditatea bugetului public, angajat şi în susținerea reformelor structurale necesare, un spaţiu fiscal suficient de manevră în caz de dificultăți economice proprii şi/sau prin contagiune, menţinerea datoriei publice în limite sustenabile, eficienta politicilor publice care trebuie să se manifeste în performanţa mediului de afaceri, antreprenorial, şi mobilitatea forței de muncă, a bunurilor şi serviciilor, stimularea unei atitudini corecte privind creșterea salariilor pe baza creșterii productivității muncii, îmbunătățirea colectării precum și creșterea potențialului de absorbție al fondurilor europene, provocări care odată atinse, ne pot îndreptați la speranța menținerii României în topul economiilor UE și astfel creșterea nivelului de trai al membrilor societății, potrivit raportului pentru bugetul pe 2019.

Guvernul trăiește cu impresia că a dus România în prim-planul lumii artistice

Guvernul se laudă cu succesul din industria cinematografică, care a fost atins, potrivit autorităților datorită unei schemei de ajutor introdusă în 2018 și care viza sprijinirea industriei cinematografice. Însă, adevărul este că succesul cinematografic al România nu are nicio legătură cu proiectul autorităților. Deoarece, hotărârea pentru implementarea schemei a fost adoptată de abia la jumătatea anului, iar proiectele începuseră deja să se depună.

„Obiectivele urmărite, odată cu introducerea acestui nou mecanism de sprijin, au fost atinse de Guvern care a reușit să aducă România în prim-planul lumii artistice promovând atât peisajele, tradițiile și valorile noastre naționale, cât și specialiștii care activează în industriile creative,” spun reprezentații Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.