Bisericile din România în care există fragmente din Crucea pe care a fost răstignit Iisus. Unde se află

Bisericile din România în care există fragmente din Crucea pe care a fost răstignit Iisus. Unde se află
Ce este „adevărat” despre crucea care l-a ucis pe Iisus

„Adevărata Cruce”, este una din cele mai importante relicve creștine, presupusă a fi lemnul crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Legenda relatează că „Adevărata Cruce” a fost găsită de Sfânta Elena, mama lui Constantin cel Mare, în timpul pelerinajului ei în Țara Sfântă, în jurul anului 326. Pe data de 14 septembrie se sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci, cunoscută și sub numele de „Triumful Crucii”. Aceasta este ziua în care Biserica sărbătorește atât descoperirea, cât și recuperarea Adevăratei Cruci a lui Iisus Hristos. Sau cel puțin așa se crede. Conform altor izvoare sunt cel puțin 26 de lăcașuri de cult bisericesc, printre care se numără și câteva din România, unde ar exista fragmente din Crucea Sfântă pe care ar fi fost Răstignit Iisus Hristos.

Ce este „adevărat” despre crucea care l-a ucis pe Iisus

În iulie 2013, cele mai vechi povești despre relicvele lui Iisus au reînviat atunci când arheologii turci au descoperit într-o biserică veche de 1.350 de ani un cufăr de piatră care părea să conțină o bucată din crucea lui Iisus.

Am găsit un lucru sfânt într-un cufăr. Este o bucată de cruce”, a declarat Gülgün Köroğlu, liderul echipei de excavare, istoric de artă și arheolog. La momentul respectiv, s-a crezut că lada servea drept sicriu simbolic pentru relicvele unei persoane sfinte, cele legate de răstignirea lui Iisus.

Cea mai recentă relicvă a crucii pe care murise Iisus s-a împotmolit pentru că, după cum a spus mai târziu Köroğlu, cutia care conținea presupuse obiecte sfinte era acum, în mod misterios, goală. Cel mai recent episod al „Adevăratei Cruci”, un identificator puternic pentru credința a peste două miliarde de oameni, este simbolic pentru capcanele din goana după relicvele lui Iisus.

De unde începe povestea și care este „Adevărata Cruce”. Prima dispariție a Crucii

A spune că ceva miroase a „Adevărata Cruce” poate însemna că este vorba de o certitudine divină sau de o fraudă totală. S-ar putea ca fragmente ale adevăratei cruci a lui Iisus să se afle cu adevărat printre noi astăzi?

Ar putea fragmente dintr-un copac să supraviețuiască mileniilor? Sau sunt fragmente de fals care vorbesc despre nevoia noastră de a crede?

Fenomenul adevăratei cruci începe cu împăratul Constantin, primul împărat roman care s-a convertit la creștinism. El a trimis-o pe mama sa, Sfânta Elena să găsească obiecte ale lui Iisus în Țara Sfântă.

Când Elena a călătorit la Ierusalim, în anul 326 d.Hr., orașul suferea încă de distrugerile provocate de ultimul război evreiesc din 132-35 d.Hr. După ce a învins Israelul, împăratul roman Hadrian a construit un templu păgân peste mormântul lui Iisus lângă Calvar, o gravă insultă la adresa noii religii.

Elena a ciopârțit-o, a dus bucăți în Europa

Elena a ordonat demolarea acestui templu păgân și a început să sape sub el pentru a găsi relicve legate de Iisus. Muncitorii ei au găsit trei cruci diferite, o descoperire care are legătură directă cu Evangheliile, care ne spun că Iisus a fost răstignit împreună cu doi criminali.

Istoricul Rufinus dezvăluie că, pentru a discerne care cruce era a lui Iisus, Elena a cerut ca o femeie muribundă din localitate să fie adusă la fața locului. Femeia bolnavă a atins două dintre cruci, dar nu s-a întâmplat nimic. Apoi a atins-o pe a treia și și-a revenit. Adevărata cruce a lui Iisus fusese dezvăluită.

Elena a ciopârțit-o, lăsând o parte din ea în Ierusalim și transportând o bucată în Europa, unde se pare că s-a înmulțit. Cu toate acestea, Evanghelia mărturisește că un singur om a fost capabil să o transporte.

Adevărata Cruce” și a doua dispariție

Ulterior, „Adevărata Cruce” a dispărut în mâinile perșilor. Relicva ar fi fost „schimbul” lor în cazul unor negocieri cu Imperiul Roman de Răsărit, bizantinii. Dar în 630, Heraclius, împăratul Imperiului Bizantin, a avut o victorie răsunătoare asupra perșilor și a întors triumfător o parte a Crucii la Ierusalim, cealaltă parte a fost lăsată la Constantinopol, unde el însuși a așezat-o la Calvar. Acest eveniment este comemorat de Biserică la 14 septembrie, proclamată ca sărbătoare a „Triumfului Crucii” sau a „Înălțării Sfintei Cruci”.

Adevărata Cruce” și a treia dispariție

Cu toate acestea, câțiva ani mai târziu a început cucerirea arabă, iar Ierusalimul a intrat sub stăpânire musulmană. Până în secolul al X-lea, închinătorii la „Adevărata Cruce” au continuat să existe, fără a suferi prea multe pagube. Ba chiar s-au înmulțit în teritoriile care rămăseseră creștine, în special, la Constantinopol.

Atunci când au apărut dificultăți și creștinii au fost persecutați, „Adevărata Cruce” a fost retrasă din cadrul ei și ascunsă din nou. Nouăzeci de ani mai târziu, în 1099, a reapărut din nou și a fost reinstalată în Bazilica Sfântului Mormânt. Ea a devenit simbolul Regatului cruciat al Ierusalimului.

Adevărata Cruce” și a patra dispariție a Crucii

Totuși, aceasta a fost doar pentru moment, deoarece în 1187, „Adevărata Cruce” a dispărut din nou, și de data aceasta definitiv, pe câmpul de luptă de la Hattin, lângă lacul Tiberiu din Galileea.

Cruciații o luaseră cu ei pentru a aduce victoria împotriva sultanului Saladin. Cu toate acestea, au pierdut bătălia, iar Ierusalimul a căzut în mâinile sultanului. Crucea a dispărut fără să lase vreo urmă. Legenda spune că Papa Urban al III-lea, la aflarea veștii, a căzut mort.

Ce s-a întâmplat cu „Adevărata Cruce” a lui Hristos?

Ascunsă de multe ori și apoi redescoperită, „Adevărata Cruce” tăiată în bucăți și împrăștiată, prețioasa relicvă a făcut multe călătorii. În 1203, fragmentul păstrat la Constantinopol a suferit efectele celei de-a patra cruciade, care a plecat din Republica Veneția în încercarea de a recupera Ierusalimul, dar a fost deturnată spre Constantinopol pentru a răsturna Imperiul Bizantin și a găsi în locul acestuia un Imperiu Roman de Răsărit.

Relicvele din Capela Palatină din Pharos au fost împărțite între venețieni și noul imperiu. Cu toate acestea, acesta din urmă, amenințat din toate părțile și aflat în pragul falimentului, a fost nevoit să își vândă comorile.

Sfântul Ludovic, în 1238, a cumpărat două fragmente de Cruce, apoi, în 1242, alte relicve, presupuse a fi Instrumentele Patimilor, coroana de spini, Sfânta Lance, Sfântul Burete, pe care le-a păstrat în Sainte-Chapelle, construită în acest scop pe Île de la Cité, la Paris. Dar în timpul Revoluției franceze, fragmentele Crucii au dispărut. Au mai rămas doar câteva fragmente și un Sfânt Unghiu, care se păstrează astăzi în tezaurul sacristiei Catedralei Notre-Dame.

Lignum Crucis

Toate bucățile de lemn din „Adevărata Cruce” distribuite sau vândute ca relicve pe tot globul de-a lungul secolelor, mai ales din Evul Mediu, au fost conservate cu mare prețiozitate într-o serie de biserici. Conform diverselor analize și anchete, presupusele fragmente „adevărate” ale crucii lui Iisus nu reprezintă în volum decât o zecime din Cruce.

Toate celelalte au fost determinate ca fiind de proveniență îndoielnică. Ne referim la relicvele probabile sub denumirea de Lignum Crucis („lemnul Crucii”). Cel mai mare fragment este păstrat în Grecia, în mănăstirea Muntele Athos, alte fragmente se află la Roma, Bruxelles, Veneția, Gent și Paris.

Ulterior s-a făcut o aăa-zisă listă a lăcașurilor de cult unde s-ar afla fragmente din „Adevărata Cruce”, sau ceea ce astăzi se cunoaște sub numele de „Lignum Crucis”, după cum urmează:

  1. Santa Croce di Gerusalemme din Roma
  2. Bazilica Sfântului Petru de la Vatican
  3. Catedrala Notre Dame din Paris
  4. Capela La Vraie-Croix din Morbihan
  5. Catedrala Notre-Dame din Reims
  6. Kaiserliche Schatzkammer, Tezaurul Imperial de la Palatul Hofburg, Viena
  7. Mănăstirea cisterciană de secol XII de la Heiligenkreuz, Austria
  8. Abaţia Wiblingen din Germania
  9. Limburg an der Lahn, Germania
  10. Biserica din Bruges
  11. Biserica Sainte-Croix din Liège
  12. Catedrala Sfântului Mihail şi a Sfintei Gudula din Bruxelles
  13. Mănăstirea franciscană Santo Toribio de Liébana Cantabria, Spania.
  14. Real Alcázar de la Vera Cruz, Caravaca de la Cruz
  15. Mănăstirea Xiropotamu de la Muntele Athos
  16. Mănăstirea Panaghia Soumela din Veria, Salonic
  17. Mănăstirea Panaghia Ikosifinissa din Drama
  18. Biserica Ortodoxă Siriacă, Mănăstirea Sfântului Marcu din Ierusalim.
  19. Biserica Ortodoxă Etiopiană Täwahedo, la Gishen Mariam.
  20. Monasterio de Tarlac, la San Jose, pe Muntele Învierii, în Filipine

 

Lignum Crucis in Romania

În afară de cele 20 de lăcașuri, conform unor izvoare bisericești, fragmente din „Adevărata Cruce” s-ar afla pe teritoriul României, în 4 mânăstiri și două biserici, după cum urmează:

  • Schitul de la Păltiniș
  • Mănăstirea Lupşa din judeţul Alba, cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci
  • Mănăstirea Căldăruşani
  • Biserica Ţigăneşti
  • Mănăstirea Miclăuşeni, din judeţul Iaşi
  • Biserica Sfântul Vasile cel Mare de pe Calea Victoriei din București.

 

Nu o să știm niciodată dacă fragmentele prezente în toate cele 26 de lăcașuri sunt din „Adevărata Cruce” sau nu, dar  ceea ce este cert, este că procesiuni întrgi de credincioși, în fiecare an, merg să se închine acestor relicve.