Grigore Gheba, născut la 15 august 1912 în Poienița, Dumitrești, Vrancea, România, a avut o copilărie modestă și o educație care i-a format un caracter puternic și ambițios.
A intrat la liceu încălțat cu opinci legate cu sfoară, dar acest lucru nu l-a împiedicat să devină una dintre figurile remarcabile ale matematicii românești.
Încă de la începuturile sale în învățământ, Grigore Gheba a demonstrat o înțelegere profundă a matematicii și o abilitate rar întâlnită de a transmite cunoștințele sale elevilor. Fără a plăti taxe, datorită talentului său recunoscut, a fost primit la liceu, unde a excelat prin cunoștințele sale.
Culegerile sale de probleme și exerciții la matematică le-au provocat confuzie unora dintre elevi, în timp ce altora le-au deschis ochii. În orice caz, lucrările „matematica de Gheba“ au avut un impact semnificativ și au ajuns în bibliotecile a milioane de români.
În anii ’50, Grigore Gheba a revoluționat învățământul matematic din România cu culegerile sale de exerciții și probleme, devenite rapid celebre pentru nivelul lor de dificultate și pentru impactul asupra elevilor.
Pentru mulți dintre aceștia, „Scoateți o foaie de hârtie!“ devenise un semnal temut, simbolizând un examen de matematică iminent, unde problemele lui Gheba reprezentau un test sever al capacității lor de gândire și rezolvare.
Învățatul „după Gheba“ nu era ușor; exercițiile sale solicitante adesea stârneau încruntări și ghemotoace de hârtie aruncate cu frustrare. Totuși, pentru cei care reușeau să rezolve acele enigme matematice, satisfacția era de neegalat.
A scris peste 30 de culegeri de probleme de matematică, care au avut un impact enorm asupra educației în România. Prima culegere, apărută în 1948, s-a bucurat de un succes imens, fiind tipărită în peste 6 milioane de exemplare. Aceste culegeri acopereau niveluri variate, de la elementar până la mediu, și includeau probleme de algebră și geometrie, devenind instrumente esențiale în pregătirea elevilor pentru examene și pentru viața academică.
În timpul lui liber își asuma îndatoririle specifice unui copil crescut într-o zonă rurală. Îl așteptau sarcini precum păscutul vacii, strângerea de vreascuri din pădurea care începea la marginea casei lor, adunarea corcodușelor și ierburilor pentru animale.