Anunţul momentului despre pensii. Schimbarea care trebuie făcută obligatoriu până la 31 martie

Anul trecut, guvernarea condusă de Florin Cîțu semna și asuma în contul României punctele enunțate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Unul din punctele majore ale acestui plan este cel legat de sistemul de pensii și de reformele care ar trebui făcute. Și tot aici, fostul premier Florin Cîțu asuma cadrul de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul Pilonului II de pensii. Problema este că acest cadru trebuie împlementat până la data de 31 martie, adică peste două zile, lucru care este imposibil. Nerespectarea acestor asumări ar aduce anumite penalități României în cadrul PNRR, penalități care ar putea deveni „o piatră de moară” pentru actuala conducere a Ministerului Muncii.

Florin Cîțu, PNRR și dezechilibrul sistemului de pensii

După o perioadă extrem de grea, din punct de vedere economic, la nivel european, mai-marii UE luau decizia de a demara un amplu proiect de redresare economică a statelor membre.

Anunţ BOMBĂ despre Băsescu! Se întâmplă după aflarea bolii grave, lucrurile iau o întorsătură şoc. Ce păcat

Antonia, în cea mai transparentă ținută posibilă! A făcut un pas greșit și s-a văzut chiar TOT

Loredana Groza, apariție ȘOC! GOALĂ la 53 de ani. Imaginile au scăpat pe net, fanii sunt în delir

Sub denumirea generală de Plan de Redresare și Reziliență, Comisia Europeană anunța alocarea de fonduri pentru majoritatea statelor din blocul european.

La nivel local proiectul lua denumirea de Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR), plan adoptat rapid și de România, fiind vorba de nu mai puțin de 30 de miliarde de euro.

Numai că, pentru a putea deveni eligibil, statul român trebuia să-și asume anumite reforme prin PNRR, de la cele administrative și până la cele legate de infrastructură, economie și sistemul de pensii.

Deși toți cei implicați, inclusiv analiștii economici, trăgeau semnale de alarmă către guvernul condus de Florin Cîțu, premierul își dădea acordul pe un procent de 9% din PIB privind pensiile, procent care nu ar trebui schimbat până în 2027, conform condițiilor impuse de Comisia Europeană.

„PNRR înseamnă 30 miliarde de euro pentru economia României”

Pe ultima sută de metri, înainte cu 24 de ore de a fi demis prin moțiune de cenzură, Florin Cîțu punea semnătura pe PNRR.

Odată cu venirea la guvernare a noii coaliții, PNL-PSD-UDMR, reprezentații social-democraților din guvern, adică Marius Budăi, ministrul Muncii, anunța că asumările din PNRR făceau imposibile reformele vizate în sistemul de pensii.

Ba mai mult de-atât, termenele precizate în PNRR pentru anumite borne erau și sunt imposibil de onorat.

Una din cele 24 de borne din PNRR, cum le numește astăzi Florin Cîțu, este cadrul de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul Pilonului II de pensii. Termenul limită pentru implementare este finalul acestei luni, adică peste două zile.

„PNRR înseamnă 30 miliarde de euro pentru economia României. Nu există nicio scuză pentru NIMENI. Acești bani TREBUIE să ajungă la români. Cine nu poate să facă reformele prevăzute în PNRR să spună acum.

Și găsim oameni capabili. Sunt 24 de borne care trebuie îndeplinite până la 31 martie.”, scria Florin Cîțu în urmă cu câteva zile pe Facebook.

Schimbările asumate prin PNRR pentru Pilonul II de pensii

Într-o postare pe Facebook, fostul premier, cel care de altfel își asuma și termenele despre care discutam anterior, anunță care sunt și schimbările prevăzute în PNRR privind cadrul de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul Pilonului II de pensii, după cum urmează:

• va asigura sustenabilitatea fiscală a pilonului II printr-o creștere a contribuțiilor în conformitate cu dispozițiile Strategiei fiscal-bugetare;
• va digitaliza funcționarea sistemului de pensii private;
• va diversifica investițiile din pilonul II de pensii.

Investițiile din pilonul II de pensii

• va analiza posibilitatea de a flexibiliza regimul de reglementare aplicabil investițiilor din fondurile de pensii private prin reducerea restricțiilor cantitative în materie de investiții și reducerea restricțiilor bugetare legate de risc aplicabile fondurilor de pensii private;
• va apăra independența administratorilor de pensii în ceea ce privește definirea propriilor lor strategii de investiții;
• va reglementa viitoarele ajustări ale regimului de investiții ale fondurilor de pensii private care contribuie la un cadru flexibil ce îi încurajează pe administratorii de pensii să își diversifice în mod corespunzător portofoliile pentru a obține un randament al investițiilor ajustat la risc echitabil;
• va spori accesul întreprinderilor la piața de capital, pentru a facilita cotarea noilor emitenți și a utiliza într-o mai mare măsură sursele private de finanțare, inclusiv activele fondurilor de pensii. Acest lucru ar conduce la un ecosistem de investiții mai bun pentru administratorii de pensii și la oportunități sporite pentru o diversificare adecvată a portofoliilor fondurilor de pensii.

Pe de altă parte, deși termenele este evident că nu vor putea fi respectate, guvernul Ciucă a emis pe 16 martie un document care majorează contribuția la fondurile private de pensii din Pilonul II de la 3,5 la 4,5%, termenul de intrare în vigoare fiind 1 ianuarie 2024.

Primele 12 puncte generale cu termen limită pe 31 martie

• 1. Intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului național „Prima conectare la apă și canalizare – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
  2. Instituirea unei scheme naționale de sprijin pentru renovarea și renovarea integrată energetică și din punctul de vedere al eficienței (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor rezidențiale multifamiliale- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
  3. Instituirea unei scheme naționale de sprijin pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri publice- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
  4. Lansarea unei proceduri de ofertare pentru proiecte de producție de energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară) – Ministerul Energiei
  5. Finalizarea analizei opțiunilor privind arhitectura cloud-ului guvernamental – Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării
  6. Lansarea cererii de propuneri pentru „Sprijin sub formă de granturi pentru competențe digitale” – Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării
  7. Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice în SPV (Spațiu Privat Virtual – Ministerul Finantelor
  8. Operaționalizarea/aprobarea Planului comun de acțiune al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al Inspecției Muncii pentru prevenirea și limitarea fenomenului de evaziune a muncii la gri/la negru – Ministerul Finantelor
  9. Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2. – Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
  10. Intrarea în vigoare a legislației și a normelor de aplicare privind sistemul de tichete pentru lucrătorii casnici – Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
  11. Instituirea instrumentului financiar („fondul”) și adoptarea politicii de investiții a fondului. – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
  12. Selectarea administratorului schemei: Scheme de ajutor pentru sectorul privat – Schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Celelalte 12 puncte generale cu termen limită pe 31 martie

• 1. Toate zonele optime de destinație pentru organizațiile de management al destinației (OMD-uri) din România au fost cartografiate – Ministerul Antreprenoriatului și Turismului
  2. Plan de acțiune pentru utilizarea patrimoniului cultural în vederea sporirii competitivității sectorului turismului din România – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene/ Ministerul Antreprenoriatului și Turismului / Ministerul Culturii
  3. Promovarea celor 12 rute turistice/culturale Situri care sunt incluse în rutele culturale – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
  4. Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare privind cicloturismul – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrație
  5. Intrarea în vigoare a metodologiilor și a procedurilor de îmbunătățire a raționamentului în materie de politici publice și a planificării și simplificării administrative – Secretariatul General al Guvernului
  6. Intrarea în vigoare a unui act legislativ de operaționalizare a unei structuri care să asigure implementarea unui mecanism eficace de control al calității în materie de reglementare – Secretariatul General al Guvernului
  7. Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de aprobare a strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022­2025 – Ministerul Justiției
  8. Intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor – Ministerul Justiției
  9. Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016). – Agenția Națională a Achizițiilor publice
  10. Unități de învățământ cărora li s-a acordat un grant (lotul 1) – Ministerul Educației
  11. Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea standardelor pentru dotarea școlilor cu echipamente tehnologice și resurse în scopuri educaționale online și pentru a asigura un impact durabil al investițiilor propuse. – Ministerul Educației
  12. Semnarea contractului de asistență tehnică pentru elaborarea Planului de măsuri de reformare a guvernanței, inclusiv a programului de formare și îndrumare pentru manageri și inspectori- Ministerul Educației

Toate aceste 24 de puncte din PNRR au fost anunțate cu termen limită la 31 martie a.c., chiar de fostul premier și semnatar al documentului, Florin Cîțu pe pagina sa de Facebook.