România și-a ales pentru al doilea mandat președintele, tot în persoana lui Klaus Werner Iohannis, la alegerile prezidențiale din 2020. În acești 10 ani de mandat, președintele a avut parte de mai multe acuzații, dar astăzi vorbim de anunţul momentului despre Klaus Iohannis, acuzat de trădare de un fost politician important. Citește și află care sunt motivele din spatele acestor acuzații.
În 2014, la primele alegeri prezidențiale, liberalul Klaus Werner Iohannis primea întreg suportul politic al opoziției de atunci.
Astfel întra în cursa electorală pentru ocuparea celei mai înalte funcții a statului român.
Atunci, la alegerile prezidențiale, candida împotriva următoarelor figuri politice:
Avea să ajungă în Turul doi de scrutin, față-în-față cu Victor Ponta, acesta din urmă pierzând la procentaj mare cursa către Cotroceni.
La acel moment politicianul deținea funcția de premier și era reprezentatul partidului de guvernământ, PSD.
Vezi și: Rareș Bogdan, critici dure la adresa lui Iohannis, după dezbaterea din 2014. Inevitabilul s-a produs
La finalul alegerilor, Klaus Iohannis devenea al patrulea președinte al țării de la căderea comunismului, având înainte de alegeri funcția de primar al Sibiului.
Așadar, un fost profesor de fizică, și primar la conducerea orașului transilvănean Sibiu, devenit în 2007 centrul cultural al Europei, prin titulatura de ”Capitala Europeană a Culturii”, devenea liderul României.
În același timp alegerea sa devenea o premieră, fiind primul președinte al României care provine dintr-o minoritate etnică.
Deși colaborarea cu premierul de atunci, Victor Ponta, nu a fost tocmai una bună, iar în urma evenimentelor tragice din 2015 de la clubul Colectiv acesta avea să fie demis, fostul politician nu a încetat în toți acești ani să critice activitatea prezidențială a fostului său contracandidat la prezidențialele din 2014.
Dar, iată că vine un nou moment delicat, de fapt, anunţul momentului despre Klaus Iohannis, și anume noile acuzații de trădare făcute de Victor Ponta.
Invitat fiind la unul dintre posturile de televiziune, chiar în ziua în care președintele se afla la Constanța pentru celebrarea zilei de 15 august, Ziua Marinei Române, Ponta spunea că ”Majoritatea au fost chestiuni pur politice, din afara țării, pe care domnul Iohannis mereu le-a servit”.
Acuzațiile de trădare făcute de Victor Ponta au legătură și cu evenimentele de pe Dunăre, mai concret cele legate de Canalul Bâstroe, de eșecul aderării la Spațiul Schengen, precum și controversatul proiect de lege prin care s-ar institui cei 1% impozit pentru afacerile companiilor multinaționale, toate acuzațiile fiind făcute la România TV, chiar aseară:
”Anul trecut, domnul Ciolacu a zis că se gândește să pună 1% taxă pe cifra de afaceri la multinaționale. A ieșit imediat domnul Iohannis și a zis că ‘nu e o idee bună’. Au ieșit apoi românii, nervoși cu ‘să nu mai cumpărăm de la austrieci!’, când a fost Schengenul. A ieșit Iohannis și a zis să lăsăm în pace firmele din Austria.
A apărut în februarie Canalul Bâstroe. Ca organizație neguvernamentală nu se poate să nu-ți pui problema că se distruge Delta. A ieșit Iohannis și a spus ‘tăceți din gură cu Canalul Bâstroe!’
(…) Poate avem și noi voie să ne alegem președintele, după zece ani! (…) Vreau un președinte român și nu sunt xenofob când spun asta. Vreau să țină cu România, nu cu Austria, nu cu Ucraina, nu cu Germania sau Patagonia… Să spună la Bruxelles ‘am înțeles, dar interesul țării mele nu e acesta și eu mă opun!’. Ceea ce domnul Iohannis nu a făcut niciodată”, declara asedară Victor Ponta la postul TV menționat.
Acuzațiile de trădare, fiind extrem de grave, ar putea să-i aducă probleme fostului premier din primul mandat al lui Klaus Iohannis.
În ceea ce privesc afirmațiile domniei sale, adevărate sau nu, rămâne că viitoare dovezi să vină ca un argument al acestora.