Puțini sunt cei care știu că există un campionat mondial pentru cel mai bun cușcuș. De fapt, de 25 de ani, lumea se întâlnește în San Vito Lo Capo, unde are loc concursul internațional de cușcuș, care nu este doar o provocare culinară, ci o competiție a solidarității, a zâmbetelor, a unirii, după cum spun organizatorii. Printre marii câștigători ai acestui inedit trofeu, se află și o româncă, Claudia Catana, stabilită de ceva vreme în Italia. Citiți mai departe și aflați secretul despre afacerea cu care românca a dat lovitura în Italia.
În urmă cu 35 de ani, într-un orășel din provincia Trapani, din Italia, era găzduit un eveniment dedicat cușcușului, un fel de mâncare tipic local, foarte răspândit în zona Maghrebului, dar aproape complet necunoscut în restul Italiei. Scopul evenimentului era de a celebra un ingredient sărac, înrădăcinat în zona mediteraneană, printr-o competiție internațională capabilă să reunească popoare, istorii, tradiții, culturi și religii diferite, în jurul acestui preparat.
Astfel s-a născut „Cous Cous Fest”, un eveniment gastronomic care a făcut din San Vito Lo Capo capitala mondială a cușcușului, a ospitalității și a multiculturalismului. O aventură care a început în urmă cu 35 de ani și despre care nimeni nu și-ar fi imaginat vreodată o evoluție atât de surprinzătoare.
O să vă întrebați ce legătură are România, preparatul cușcuș și Campionatul mondial din Italia, iar răspunsul este simplu, Claudia Catana. Originară din Transilvania, Claudia Catana avea să participe în 2021 la acest eveniment gastronomic, iar juriul „Cous Cous Fest” avea să-i declare preparatul sau „cel mai bun bun cușcuș din lume”.
România, prin prezența Claudiei Catan, se afla la prima sa participare la festival, iar românca câștiga Campionatul Mondial de Cous Cous Cous Cous. Rețeta ei intitulată „Transylvania meets Cous Cous”, pe bază de pulpă de miel, rubarbă, fructe de cătină, ceapă albă, gălbenușuri de ou, smântână și foi de dafin, a cucerit juriul prezidat de bloggerița romano-americană Eleonora Baldwin.
VEzi și: Afacerea cu care o româncă a dat lovitura în Italia. Ce a reușit să facă
Dar, cu mult timp înainte de a participa la acest concurs gastronomic, Claudia Catana își investea banii într-o afacere ce avea să o facă cunoscută în zona în care locuia, regiunea Lazio, un restaurant denumit „Cucina ai Monti”, pe care-l conduce alături de partenerul ei italian, Aldo Caputo.
Originară dintr-un sat de lângă Sibiu, după terminarea studiilor decide să-și încerce norocul și în 2003 ia decizia de a pleca în Italia, unde deja se afla sora acesteia. Ajunsă la Roma, capitala Italiei, tânăra de 19 de ani pe atunci, avea să facă aceeași muncă pe care mai toate româncele o făceau, babysitter, iar Claudia Catana povestește pentru publicația „Rotalianul”:
„Sora mea mi-a spus că vacanța e vacanță, dar, din păcate, se găsește de muncă mai mult la curățenie sau ca baby sitter. Hotărârea mea însă era luată. I-am spus că, indiferent dacă va fi să stau și singură, să pornesc de jos, sunt sigură că o să mă descurc.
O să găsesc un loc de muncă și să mă întrețin! Nu mă duceam la distracții, ca alți tineri români. Puneam bani deoparte, iar duminica și în orele libere pe care le aveam, mergeam la Sant’Egidio (organizație care se ocupă cu primirea și ajutorarea străinilor, n.red.) și învățam limba italiană, făceam cursuri. Am început să citesc cărți în italiană, și să mă uit în jur, în căutarea unor noi ocazii. Îmi spuneam că nu toată viața o să fac curățenie, am abia 19 ani.”
Norocul și ceea ce avea să-i schimbe cursul vieții venea în 2005, în urma citirii unui anunț legat de cursuri de bucătărie, și cu banii puși de-o parte avea să se înscrie la acest curs, spunând că „Mi s-a aprins un bec, dintr-o dată mi-am dat seama ce aș vrea să fac, deși nu eram o expertă în bucătărie până atunci.”
Vezi și: Dieta mediteraneană – piramida alimentelor care te va ghida să mănânci sănătos și să slăbești frumos
După terminarea cursurilor, norocul a ajutat-o să lucreze în câteva restaurante bine cotate, având ca mentori chefi importanți, printre care și un vestit Chef italian care deținea o stea Michelin, Chef Sestito. Dar, așa cum povestește chiar Claudia Catana, dornică de a învăța mult mai multe, avea să muncască până la epuizare, recunoscând că „Mi s-a întâmplat ca seara să dorm în mașină”:
„De multe ori, nici nu făceam pauza la prânz, pentru că era mereu de muncă, ca să fie totul bine. Responsabilitatea era mare.
Mi s-a întâmplat ca seara să dorm în mașină, dacă aveam o zi plină după, eram prea obosită să mă întorc acasă.”, povestește Claudia Catana.
În această perioadă avea să-l cunoască și pe viitorul ei partener de afaceri, Aldo Caputo. Avea să-l cunoască în locul căruia și-a dedicat viața, bucătăria, amintindu-și că „Am fost colegi și ne-am înțeles bine de când ne-am văzut prima oară, era un feeling care a continuat și în viața de zi cu zi!”. În 2018 cei doi aveau să ia decizia de a deschide restaurantul „Cucina ai Monti”, iar trei ani mai târziu, Claudia Catana avea să devină campioană mondială la preparatul cușcuș. Astăzi afacerea ei este și mai populară în zona Lazio, iar lucrurile merg din ce în ce mai bine.
Pentru cei mai puțin familiarizați cu acest preparat, cușcușul este un produs pe bază de cereale care este făcut din semolă și, deși mulți oameni îl confundă adesea cu cerealele în sine, este de fapt un tip de paste. Transformat într-un aluat care se amestecă până când se formează bile mici, cușcușul este un aliment de bază în gospodăriile din întreaga lume și este deosebit de popular în bucătăria africană, marocană, algeriană și tunisiană. Un ingredient versatil, cușcușul poate fi amestecat cu aproape orice pentru a crea un preparat gustos.
Fructele, legumele și cărnurile pot fi folosite pentru a crea o garnitură excelentă sau un fel de mâncare principală aromată care va satisface toate tipurile de papile gustative. Deși are o textură similară cu cea a orezului, cușcușul se gătește mult mai repede, ceea ce îl face opțiunea ideală pentru serile în care doriți să creați o masă rapidă și delicioasă.
Deși detaliile exacte despre momentul în care a apărut cușcușul sunt puțin neclare, știm că acesta există încă din secolul al XIII-lea, deoarece multe cărți de bucate arabe din secolele al XIII-lea și al XIV-lea conțin rețete de cușcuș. Cu toate acestea, mai multe surse datate chiar mai devreme de secolul al XIII-lea eludează utilizarea acestui ingredient delicios și mulți istorici alimentari cred că a apărut cândva între secolele al XI-lea și al XII-lea.
Depinde de tipul de cușcuș pe care îl savurați. Cea mai mare parte a cușcușului este făcut din grâu dur, același bob folosit pentru a face făină de semolă. Grâul dur este cel mai frecvent cultivat într-o regiune cunoscută sub numele de regiunea Maghreb, care conține țări precum Tunisia, Algeria, Maroc, Libia, Egipt și o mare parte din Orientul Mijlociu.
Invenția cușcușului este atribuită pe scară largă berberilor, un grup etnic originar din nord-vestul Africii. Cu toate acestea, în loc de cușcuș, acesta este denumit în mod obișnuit sekrou sau seksu. În estul Mediteranei, se folosește un alt nume unic pentru acest fel de mâncare asemănător pastelor, numit maftūl sau maghribiyya.