Repoziționarea de război a Rusiei în sudul și estul Ucrainei a sporit îngrijorarea aliatului NATO de la Marea Neagră, România. În campania de ocupare a întregii Ucraine, Rusia s-a apropiat la mai puțin de 50 de kilometri de coasta noastră atunci când a capturat Insula Șerpilor de la Ucraina la 24 februarie. Tot atunci oficiali guvernamentali români se arătau îngrijorați de faptul că Vladimir Putin pare să se îndrepte spre o strategie de unire a zonelor rusofone din Ucraina sub controlul Moscovei. Despre toate acestea și despre implicarea României în acest conflict, a vorbit recent Mircea Geoană, Secretarul general adjunct al NATO.
Încă din decembrie anul trecut, când Rusia aducea în discuție pentru prima dată intențiile sale, referitoare la Ucraina, Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a făcut apel la oficialii ruși să stabilească un „dialog solid, transparent și onest” cu alianța militară occidentală.
Apelul lui Mircea Geoană venea pe fondul tensiunilor ridicate și persistente dintre Moscova și Occident din cauza unor probleme precum confiscarea peninsulei ucrainene Crimeea și conflictul în curs de desfășurare în regiunile estice ucrainene Donețk și Luhansk.
Se pare că mesajele din partea NATO nu au schimbat cu nimic intențiile lui Vladimir Putin, lucru de altfel materializat pe 24 februarie 2022, odată cu invazia statului vecin. Recent invitat de Mihai Morar, Secretul NATO a fost întrebat care sunt motivele implicării României în acest conflict, replica acestuia fiind:
„Nevoia de a ajuta Ucraina și Republica Moldova face parte dintr-un interes moral, politic și strategic, pe care noi toți, de la polonez la român, îl avem.
Nu avem nevoie de Rusia, din nou, pe granițele noastre, pentru că știm ce înseamnă presiunea unui colos pe granițele noastre.”, a declarat Mircea Geoană.
În același dialoc cu Mihai Morar, Mircea Geoană a recunoscut că a stat destul de mult de vorbă cu Vladimir Putin, acesta din urmă atrâgndu-i atenția asupra aderării la NATO, dar și la Uniunea Europeană. Secretarul NATO a povestit acest episod, declarând:
„L-am întâlnit pe Vladimir Putin. Şi mi-a spus: Mă, suntem foarte nemulţumiţi că aţi intrat în NATO, dar cu americanii mai ştim să lucrăm, dar atenţie cu UE, că vă transformă în colonie economică! Încerca să ne convingă să stăm departe de Uniunea Europeană, m-a frapat, eu credeam că NATO ar fi marea lui temere.
Nu l-am ascultat, dacă zice ceva, eu fac opusul, mă duc în cealaltă direcţie! Ce s-ar fi întâmplat cu România dacă nu eram în NATO?! Unde s-ar fi oprit ruşii? În ce situaţie am fi fost? Am fi avut bravura ucrainenilor? Am fi avut sprijin atât de mare din partea Occidentului?”, a mai spus Mircea Geoană.
Criza din Ucraina a determinat România să își asume un rol militar și de securitate mai activ în Europa de Est decât oricând în istoria sa recentă, oferind sprijin atât Kievului, cât și aliaților săi din NATO.
În ultimele luni, Bucureștiul a salutat în mod public posibilele desfășurări de trupe americane și franceze pentru a consolida un contingent de aproape 1.000 de militari americani aflați deja în țară în mai multe baze, inclusiv o stație sofisticată de apărare antirachetă Aegis Ashore din orașul sudic Deveselu.
De mai mulți ani, România oferă Ucrainei sprijin în domeniul securității cibernetice, a intensificat discuțiile cu Kievul privind consolidarea cooperării în materie de securitate navală în Marea Neagră și a oferit Ucrainei ceea ce un fost consilier pe probleme de afaceri externe a numit „sprijin politic necondiționat” în timp ce se confruntă cu o potențială incursiune a Rusiei.
Poate că nicio altă țară est-europeană nu și-a îmbrățișat rolul de posibil factor de descurajare împotriva unei eventuale invazii rusești în Ucraina cu atâta entuziasm ca România, care a aderat la NATO în 2004.
„România este pilonul militar al NATO pentru Europa de sud-est. Este centrul pentru Europa de sud-est.
Aveți atât de multe facilități, fie NATO, fie bilaterale.”, a declarat Radu Magdin, fost consilier de politică externă al guvernului român.
Retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria s-a numărat printre cererile declarate public de președintele rus Vladimir Putin pentru evitarea unui conflict din cauza Ucrainei, ceea ce a provocat o oarecare stare de alarmă la București.