A fost cea mai înaltă clădire din București. După zeci de ani, a devenit muzeu

Un monument reprezentativ pentru istoria militară a fost zeci de ani cea mai înaltă clădire din București. De la înălțimea celor 42 de metri, orașul era păzit cu vigilență. Astăzi, construcția este muzeu, fiind vizitată de mulți români curioși să-i descopere secretele. Se spune că pe treptele ei bântuie o fantomă.

Care a fost cea mai înaltă clădire din București

Ai auzit vreodată despre „Reservorul de compensație”? Așa i se spunea în anii 1890, la momentul inagurării, Foișorului de Foc. Clădirea de formă cilindrică a fost așezată strategic la intersecția străzii Traian cu Bulevardul Regele Ferdinand, în imediata apropiere a Bisericii Oborul-Vechi.

Zeci de ani, Foișorul de Foc a fost considerat cea mai înaltă clădire din București, prezentând 42 de metri înălțime. Inițial, a fost turn de apă, stârnind senzație în oraș. Ulterior, construcția a fost transformată în turn de depistare a posibilelor incendii din zonă.

Cauza oficială a morții lui Silviu Prigoană. Ce au descoperit medicii legiști la autopsie

Cum a apărut Honorius Prigoană la IML Brașov. A șocat pe toată lumea. Cum s-a îmbrăcat

Anamaria Prodan, de nerecunoscut. Brunetă și machiată strident, la nunta cu fostul soț FOTO

IMAGINILE MOMENTULUI! Arbitra de 24 de ani a fost prinsă cu observatorul de 3 ori mai în vârstă ca ea și video-ul compromițător a fost făcut public!

Citește și: Copacul cu dorințe din București, locul care a devenit viral pe internet. Cine a venit cu ideea: „Sunt autentice”

Foișorul de Foc, de la turn de apă la muzeu

După dărâmarea Turnului Colței (1888), orașul era vulnerabil în fața incendiilor fiindcă multe clădiri erau construite preponderent din lemn. Astfel, era nevoie de un obiectiv de veghe și de aflare a eventualelor incendii de către „roata de pojarnici”.

S-a hotărât astfel amplasarea pompierilor la înălțimea edificiului de formă cilindrică de 42 de metri înălțime, pentru supravegherea zonei. Un astfel de obiectiv ar fi trebuit să fie ridicat în fiecare „comisie” a orașului, potrivit unui text aprobat în 1830 de generalul Kiseleff.

„La locul cât se va putea mai de mijloc și cel mai înalt, (să fie amplasat – n.r.) câte un foișor de foc unde să fie pururi 2 paznici din jandarmi, unul să fie din pedestrime, care să păzească sus, iar altul călare jos. Și cum va vedea cel de sus foc, să spună călărețului, care să meargă la comisarul plasei și la Agie”, arată un text din „Regulamentul pentru starea sănătății, înfrumusețarea și paza bunei orânduieli în Poliția Bucureștiului”.

În anul 1963, Foișorul de Foc a fost transformat în Muzeul Național al Pompierilor, care a fost deschis publicului larg, cu mici întreruperi, până în 2021, când clădirea a fost restaurată. Monumentul istoric și de arhitectură poate fi vizitat și astăzi în București.

Citește și: Te plimbi prin București și ajungi în Olanda. Clădirea superbă e proprietatea soțului Andreei Esca

Clădirea, bântuită de fantoma soției unui pompier

Puțini știu că Foișorului de Foc i se mai spune și Foişorul Sinucigaşei. Asta datorită unei legende urbane care circulă în zonă și care arată că incendiile din București ar fi pornit chiar de aici, ele fiind provocate de soția sinucigașă a unui pompier. Rădăcina ar fi fost suspiciunea privind înșelatul.

Soția sinucigaşă a unui pompier bănuia că bărbatul său o înșela chiar în Foișorul de Foc cu o spălătoreasă de pe strada Griviței. Vrând să îi prindă în fapt pe cei doi, s-a ascuns pe scările construcției, însă a căzut de la etajul 2 și și-a frânt gâtul.

De la momentul în care soția pompierului și-a găsit fără să vrea sfârșitul, se spune că fantoma ei bântuie treptele Foișorului de Foc, căutând în van dovada trădării soţului mincinos.