Dacă România a trecut printr-un scnadal internațional, cu privire la zăcămintele de aur, se pre că alții se laudă cu noi descoperiri, dând țara noatră drept exemplu negativ. Din cele mai recente date, aflăm despre țara vecină care susține că a descoperit cele mai mari zăcăminte de aur din lume.
În martie a.c., compania Hun-Mining Research anunța o descoperire promițătoare în munții Börzsöny din nordul Ungariei. Descoperirea făcea referire la aproximativ 1.000 de tone de zăcăminte de aur și argint la o adâncime de aproximativ 150 de metri.
Din informațiile publicate ulterior de presa maghiară reiese că aceste zăcăminte ar depăși cu mult inclusiv rezervele de aur al Băncii Naționale a Ungariei. Din cifrele furnizate de BNU ar fi vorba de 100 de tone, având o valoarea aproxiamtă de 59 de miliarde de euro.
„Această investiție are potențialul de a oferi locuri de muncă pentru 1.200 de persoane și de a crea una dintre cele mai profitabile mine de aur și argint din Ungaria.”, spun reprezentanții companiei de exploatare.
Rezervele de aur din Ungaria au fost în medie de 18,73 tone din 2000 până în 2024, atingând un maxim istoric de 94,49 tone în primul trimestru din 2021, conform datelor funrizate de Consiliul Mondial al Aurului.
România ar fi putut profita de pe urma zăcămintelor de aur de la Roșia Montană, numai că, în urma scandalului iscat de de modul cum ar fi trebuit scoase aceste zăcăminte, folosindu-se cianuri, aveau să duc ă la un proces costisistor cu cei de la Gabriel Resources.
În cazul zăcăminteor din Ungaria, drepturile de exploatare minieră prevăzute în concesiune ar putea debloca 9.000 de tone de aur și o cantitate echivalentă de argint pe o durată de exploatare estimată la 42,5 ani.
Dacă autoritățile de la Budapesta vor da undă verde exploatărilor, compania va creea cele mai profitabile mine de aur și argint din Ungaria.
„După cinci ani de cercetare meticuloasă și pregătire tehnică, inclusiv documentația pentru autoritățile miniere, planurile pentru noua mină de aur sunt în desfășurare.
Utilizarea tehnologiei de spălare bazate pe rezultatele forajelor la mare adâncime vizează eliminarea utilizării cianurii, respectând reglementările UE ca urmare a incidentelor de mediu din trecut.”, mai precizează compania, preluată de hungarytoday.
Autoritățile de la Budapesta spun că la acest moment s-a demarat procesul de acordare a drepturilor miniere de concesiune. Acest proces, mai arată oficialii maghiari, va implica o licitație internațională, iar operațiunile ar trebui să înceapă în termen de cinci ani.
Tot în presa maghiară este dat și exemplul României, de altfel unul negativ, făcându-se referire la poluarea din anul 2000. Poluarea era cauzată de minele de aur de aici, cosntatându-se existența cianurilor în râul Tisa.
Ca urmare a acestei situații, Uniunea Europeană lua decizia de a interzice folosirea cianurilor la exploatările minierei de aur.
Cu resurse semnificative identificate în regiunea Nagyírtáspuszta-Rózsabánya, acest proiect are potențialul de a se transforma într-unul dintre cele mai mari zăcăminte de aur din lume, promițând beneficii sociale și economice substanțiale pentru zonă.
Pe de altă parte, ar putea detrona alte două state ale lumii, care ar deține cele mai mari zăcăminte, și anume Australia și Rusia care până acum dețineau cele mai mari rezerve de aur.
Dar, în ciuda faptului că deține cele mai mari rezerve de aur, Australia a fost a doua cea mai mare țară minieră din lume.