Palatul Cotroceni, o reședință regală din București, care servește azi ca sediu al Președinției României, reprezintă o cheltuială enormă pentru stat. Ce se întâmplă în locul unde Klaus Iohannis își petrece majoritatea timpului?
Palatul Cotroceni a devenit după Revoluția română din 1989 reședința oficială a Președintelui României, tot de atunci a început și cheltuiala, căci statul plătește o factură uriașă pentru încălzirea sa. Astfel, la final de mandat, factura totală de la gaze și energie electrică este de peste 11 milioane de lei, notează cotidianul național Jurnalul.
În mandatul lui Iohannis, la Palatul Cotroceni, consumul total de energie a depășit 55.000 Megawati oră, adică peste 11.000 Megawati pe an, o cantitate impresionantă. Pentru a face o paralelă, Palatul, a doua cea mai mare clădire de pe planetă, are un consum anual de energie de aproximativ 6.000 Megawati ora, ceea ce înseamnă că pentru sediul președinției se consumă de două ori mai multă energie.
În prezent, Administrația Prezidențială se pregătește să încheie al treilea acord din mandatul lui Klaus Iohannis pentru achiziția de gaze naturale necesare producerii de energie termică. Licitația a fost lansată la finalul lunii precedente.
În paralel, Administrația a cumpărat și cantități din ce în ce mai mari de energie electrică. În primele zile de mandat ale șefului de stat, s-a încheiat un Acord-Cadru pentru furnizarea a 3.900 Megawati oră de electricitate. Ulterior, s-a mai semnat unul pentru o cantitate mai mult decât dublă, peste 8.000 Megawati oră energie electrică.
Patru mii de calorifere, 120.000 de becuri, 150 de kilometri de cabluri electrice, 100 de kilometri de conducte – acestea sunt cifrele unei clădiri mamut ce consumă energie electrică, apă caldă, apă rece și căldură cât un cartier întreg. Nici parlamentarii nu sunt mândri de risipă.